Transparenţa cheltuielilor electorale este doar mimată, studiu
Concurenţii electorali au continuat şi în campania pentru alegerile locale din 2011 să profite de legislaţia imprecisă pentru a se eschiva de la raportarea oficială a cheltuielilor electorale. Unele formaţiuni politice doar au mimat un grad mai înalt de transparenţă, afişând mai mulţi donatori decât în scrutinul precedent, dar şi donaţii mai mici. Aprecierea este inserată în studiul „Finanţarea partidelor politice în alegerile locale din 2011: o mostră a relaţiilor medievale”, prezentat joi, 30 iunie, de IDIS „Viitorul”, transmite Info-Prim Neo.
Potrivit autorilor studiului, cheltuielile care rămân a fi secretizate sunt salariile pentru agitatori, observatori, consultanţi, dar şi utilizarea unor instrumente interzise, precum ar fi stimularea votului în ziua alegerilor. Concurenţii electorali ezită să raporteze şi tirajele reale ale materialelor promoţionale tipărite.
Campania pentru alegerile locale din 2011 demonstrează şi faptul că între structurile centrale şi locale ale partidelor există relaţii clientelare, subliniază experţii IDIS. Potrivit lor, conducerea formaţiunii politice „cumpără” în alegerile locale fidelitatea liderilor locali prin finanţarea campaniilor lor în raioane, primării şi oraşe. Această investiţie nu îi scuteşte pe cei de la centru de şantajul „baronilor locali”, care ameninţă cu plecarea la alt partid.
În studiu se menţionează că lacunele persistente în legislaţie permit partidelor să interpreteze într-o manieră foarte specifică unele prevederi şi să se sustragă de la responsabilităţile legal asumate.
Partidul Democrat şi Partidul Liberal au raportat estimativ de două ori mai puţin decât au cheltuit în realitate, în timp ce Partidul Comuniştilor şi partidul Liberal Democrat – aproximativ de trei ori mai puţin, menţionează Cornel Ciurea, co-autor al studiului.
Sergiu Lipcean, un alt autor, notează că există multiple cazuri de utilizare a resurselor administrative în scopuri electorale, cum ar fi utilizarea automobilelor de serviciu şi a sediilor instituţiilor publice. De asemenea, există situaţii de necontabilizare a cheltuielilor în procesul de organizare a unor evenimente, cum ar fi concertele sau discotecile. La categoria costuri care nu sunt contabilizate expertul include cadourile electorale.
Autorii studiul recomandă interzicerea donaţiilor din surse care nu pot fi verificate în scopul demonstrării provenienţei legale a sumelor respective. De asemenea, potrivit experţilor, e nevoie de a nominaliza expres cheltuielile care trebuie declarate de partide şi de a institui un mecanism de sancţionare a fraudelor financiare. Autorii insistă să fie aplicate prevederile legale privind finanţarea publică a partidelor, ceea ce ar asigura accesul structurilor locale la resurse care nu sunt controlate nemijlocit de şefii formaţiunilor politice.