Iniţiativa stabilirii învăţământului obligatoriu până la vârsta de 18 ani, prevăzută în proiectul noului cod al educaţiei, este contestată de către doctorul în drept Mihai Corj, conferenţiar universitar. El spune că majorarea cu doi ani a perioadei studiilor obligatorii nu-i va motiva în niciun fel pe elevi să obţină cunoştinţe noi. Totodată, îi va lipsi de dreptul de a se angaja în câmpul muncii, transmite IPN.
Proiectul Codului Educaţiei, propus spre consultări publice, prevede că învăţământul general începe cu grupa pregătitoare din treapta preşcolară şi se finalizeze cu învăţământul liceal sau învăţământul secundar vocaţional/tehnic. Obligativitatea persoanelor de a frecventa şcoala încetează la vârsta de 18 ani.
Mihai Corj notează că peroanele dobândesc capacitate de muncă la16 ani. De la această vârstă, au libertatea să aibă un serviciu. Mihai Corj este de părere că, în cazul în care elevul nu doreşte să-şi continue studiile, nicio lege nu trebuie să-l oblige să facă acest lucru. Accesul la studiile liceale trebuie să fie pe bază de merit. Doar atunci acestea vor începe să aibă valoare, subliniază conferenţiarul universitar.
„Statul are obligaţia de a stabili învăţământul general obligatoriu, nu învăţământul liceal, profesional sau superior. Dreptul la învăţătură nu trebuie transformat în obligaţie sau îndatorire”, susţine Mihai Corj, care spune că de această părere sunt mai mulţi colegi de-ai săi. El mai propune ca studiile vocaţional/tehnice secundare să fie gratuite, iar absolvenţii de nivelul II se fie înscrişi la studii universitare fără susţinerea unor examene sau teste de admitere.
