Comunitatea evreiască din Republica Moldova, dar şi evreii de pretutindeni vor sărbători începând cu 20 aprilie Paştile – Pesah. Sărbătoarea, care durează opt zile, marchează ieşirea evreilor din robia egipteană acum mai bine de 3000 de ani, transmite Info-Prim Neo.
Potrivit lui Teodor Magder, consilierul Asociaţiei Organizaţiilor şi Comunităţilor Evreieşti şi a Congresului Evreiesc din Republica Moldova, Pesah este cea mai mare sărbătoare a evreilor. După 40 de ani de pribegie în deşert, prorocul Moise i-a dus pe evrei în patrie.
Teodor Magder spune că acei care au fost în robie, au ieşit din aceasta cu o psihologie şi cu o mentalitate de robi. A fost nevoie de timp pentru a forma o generaţie nouă, tânără, iubitoare de libertate, ataşată de locurile ancestrale şi de istorie.
Primele şi ultimele doua zile de Pesah, denumite Seder, implică stricta respectare a regulilor religioase. Sunt cele mai importante zile din ciclul celor opt zile de sărbătoare. La masa de Seder, se mănâncă matzah – turtă din aluat nedospit. Nu se consumă produse cu drojdie pentru a comemora pâinea nedospită pe care au mâncat-o evreii când au plecat din Egipt, deoarece nu avuseseră timp sa lase aluatul sa crească. De asemenea, pe masa de sărbătoare trebuie să existe produse specifice care au conotaţie simbolică, ca de exemplu ouăle fierte, legumele, verdeaţa şi hreanul, aşa zisul „haroset”, etc.
Hreanul simbolizează suferinţa şi chinurile sclaviei. Apa sărată simbolizează lacrimile de suferinţă, dar şi lacrimile bucuriei libertăţii. Karpasul este un amestec de cartofi fierţi şi rădăcinoase care aminteşte despre hrana proastă şi insuficienţa aruncată sclavilor. Elementul care simbolizează ieşirea evreilor din Egipt este marcat prin Z’roah - o bucata de carne sau un os de miel care se referă la „mielul pascal” şi la salvarea evreilor de către Dumnezeu.
Teodor Magder susţine că elementul cel mai important este azima. Spre regret, pâinea nedospită nu poate fi produsă în R. Moldova. Aceasta se aduce din Ucraina, după ce trece o serie de proceduri foarte complicate. Acest lucru se explică prin faptul că azima este supusă în procesul de producţie unor reguli foarte stricte, care nu pot fi aplicate în R. Moldova. În ceea ce priveşte carnea, aceasta se poate găsi. Este carne de vită sau de pasăre, în nici într-un caz carne de porc. Apoi, la masa de sărbătoare trebuie să existe vinul tradiţional, care de asemenea este mai greu de găsit şi, de cele mai multe ori, este importat de altundeva.
Teodor Magder spune că aceste rigori şi tradiţii se respectă doar la început. Mai apoi se pregăteşte o masă de sărbătoare obişnuită. Potrivit sursei citate, din cauza vremurilor moderne este mult mai greu să se respecte datinile şi toate aspectele religioase.
Consilierul Asociaţiilor evreieşti spune că realitatea de astăzi vorbeşte despre faptul că în prezent sunt tot mai puţini oameni care respectă cu minuţiozitate toate regulile, toate cerinţele şi tradiţiile ce ţin de sărbătoarea de Paşti. Potrivit lui, unii nu respectă din lipsă de obişnuinţă, alţii din lipsă de posibilitate.
Cu toate acestea, reprezentantul asociaţiilor este de părere că religia a jucat de-a lungul secolelor un rol foarte important în istoria poporului evreu. Potrivit lui Teodor Magder, doar prin religie a fost posibil să se păstreze poporul evreiesc, să reziste. Altfel nu ar fi fost posibil, deoarece în prezent, dar şi în trecut a existat un proces de deznaţionalizare, dar prin religie s-au păstrat valorile.
Teodor Magder spune că în primele două seri ale Paştelui se citesc anumite texte religioase, timp in care se povesteşte istoria evreilor care au plecat din Egipt pentru a-şi dobândi libertatea. Acestea reprezintă o colecţie de pasaje din Tora şi din scrierile rabinilor, care descriu exodul din Egipt.
Anul acesta, după ceremonia religioasă de la Sinagogă, comunitatea evreiască va putea beneficia de o masă de sărbătoare care va fi organizată la Hotelul Leo Grand. Aproximativ 500 de persoane vor avea posibilitatea să se bucure de această mare sărbătoare în incinta hotelului dat. De asemenea, la eveniment vor fi invitaţi şi evreii din regiunile ţării, inclusiv şi din partea stângă a Nistrului. Din Râbniţa va sosi la Chişinău un colectiv care va susţine un recital şi va constitui acea parte distractivă a sărbătorii. De asemenea, pentru familiile nevoiaşe reprezentanţii Asociaţiei Organizaţiilor şi Comunităţilor evreieşti şi a Congresului evreiesc vor pregăti pachete speciale cu merinde pentru sărbătorile de Paşti.
