Unii jurnaliștii din Moldova au avut în 2017 libertatea să-și facă meseria onest și independent de putere și grupuri de interese. Aceasta, cu toate că o mare parte din mass-media autohtonă este controlată politic, influențând astfel informarea în interesul public. Într-o campanie inițiată la sfârșit de an, Consiliul Coordonator al Audiovizualului, Centrul de Investigații Jurnalistice și Asociația Presei Independente au evidențiat, la solicitarea IPN, o serie de lucruri bune care au avut loc în mass-media în 2017.
Printre realizările remarcate de către Consiliul Coordonator al Audiovizualului este elaborarea unui nou Cod al Audiovizualului de către grupul de lucru creat la inițiativa președintelui Parlamentului, Andrian Candu. „Starea actuală a audiovizualului necesită imperios operarea de modificări și completări la legislația care reglementează domeniul. Astfel, este nevoie de elaborarea unor reglementări media conforme standardelor europene și, concomitent, conștientizarea necesității de a găsi soluții pentru provocările cu care se confruntă audiovizualul din Republica Moldova, în special în ce ține de securizarea spațiului informațional”, notează CCA.
Accesul persoanelor cu deficiențe de auz și văz la serviciile de programe este o altă realizare evidențiată de CCA. Începând cu 1 septembrie 2017, radiodifuzorii au obligația să transmită zilnic câte un buletin de știri, între orele 17.00 și 23.00, în limbajul mimico-gestual sau prin titrare sincron în limba română pentru persoanelor cu deficiențe de auz și prin semnal sonor pentru persoane cu deficiențe de vedere, iar din 1 ianuarie 2018, posturile TV vor asigura accesibilitatea persoanelor cu deficiențe de auz sau vedere la serviciile de programe în timpul campaniilor electorale.
La fel, în contextul reformelor în domeniul audiovizualului, din data de 1 octombrie 2017 au intrat în vigoare noile modificări la Codul Audiovizualului, articolul 11 – Protejarea patrimoniului lingvistic și cultural-național. Așadar, serviciile de programe de radio și televiziune cu acoperire națională sunt obligate să asigure 8 ore de produs autohton pe tot parcursul zilei, dintre care cel puțin 6 ore din produsul autohton va fi difuzat în orele de maximă audiență, iar cel puțin 4 ore – în limba română. Radiodifuzorii care retransmit serviciile de programe ale unor posturi de radio sau TV din străinătate și nu vor avea 8 ore de produs autohton nu vor fi putea difuza spoturi publicitare. Un lucru pozitiv, menționează CCA, este că foarte mulți radiodifuzori locali au reușit să realizeze acest produs autohton, în pofida faptului că se confruntă cu dificultăți mult mai mari decât cei care activează pe plan național.
Centrul de Investigații Jurnalistice a remarcat că în acest an mass-media într-o măsură mare s-a solidarizat în fața unor pericole evidente. „La începutul anului, atunci când jurnalista Mariana Rață era amenințată de un proces penal, pentru că ar fi utilizat niște date despre un fost demnitar, care le-a catalogat drept date personale cu caracter privat, jurnaliștii au inițiat o campanile în care s-au antrenat peste 20 de medii de informare, care au publicat timp de o zi știri și materiale depersonalizate, încercând astfel să arate ce poate să se întâmple dacă se insistă pe depersonalizarea mai multor documente oficiale și îngrădirea accesului la informația de interes public. În partea a doua a anului, jurnaliștii s-au solidarizat în cazul eliminării motoarelor de căutare prin sistemul de acte judecătorești și depersonalizarea acestora. În urma unor proteste, declarații și dezbateri publice, s-a reușit adoptarea de către CSM a unui regulament care elimină depersonalizarea hotărârilor judecătorești. La finalul anului în sistemul de acte judecătorești au fost restabilite mai multe posibilități de căutare a informației.
Tot în acest an, presa a obținut câștig de cauză în mai multe procese de judecată pe accesul la informație, prin care instituțiile publice au fost obligate să furnizeze jurnaliștilor informația solicitată și a crescut nivelul de calitate în jurnalismul de investigație. Centrul de Investigații Jurnalistice a obținut câștig de cauză într-un proces pornit împotriva Comisiei Electorale Centrale. Instituția a fost obligată să ofere acces jurnaliștilor la listele de subscripție a candidaților electorali și să furnizeze informația completă despre donatorii partidelor politice. Un alt dosar câștigat în instanță de Centrul de Investigații Jurnalistice și AGER a fost cel împotriva ÎS Calea Ferată a Moldovei, care a fost obligată să ofere informația despre achizițiile publice derulate de instituție. Asociația Presei Independente a obținut câștig de cauză într-un proces cu ÎS Posta Moldovei, care, la fel, a fost obligată să ofere informația despre achizițiile publice. Aceste procese formează precedente, care vor fi utilizate și în alte cazuri în care autoritățile îngrădesc accesul la informație, menționează Centrul de Investigații Jurnalistice.
În opinia Asociației Presei Independente, apariția postului TV8 pe piața media, voce de alternativă instituțiilor media apropiate guvernării sau celor care fac jocul guvernării, este evenimentul media care a marcat acest an. „Postul TV8 și-a propus să fie o platformă liberă pentru exprimarea opiniilor și are tot potențialul să devină o astfel de platformă. Cred sincer că se dorește acest lucru și se va face cu metode corecte fără să fie încălcată deontologia jurnalistică”, a menționat directorul executiv API, Petru Macovei. API a apreciat și dezvoltarea mai multor instituții media în sensul convergenței media, cu utilizarea mijloacelor multimedia, exemplificând proiectele: Oameni și Kilometri sau Newsmaker.
