Legislaţia în domeniul protejării persoanelor cu dizabilităţi fizice şi mintale trebuie modificată. În special se cer modificări în ceea ce ţine de instituirea tutelei asupra persoanelor cu dizabilităţi pentru ca aceasta să nu le limiteze drepturile. De această părere este Centrul de asistenţă Juridică pentru Persoane cu Dizabilităţi (CAJPD) care a realizat studiul de analiză a legislaţiei naţionale „Dreptul la capacitate juridică al persoanelor cu dizabilităţi”, transmite Info-Prim Neo.
Directorul executiv al CAJPD, Vitalie Meşter, a declarat în cadrul unei mese rotunde, că, potrivit rezultatelor cercetării este necesară reformarea legislaţiei în domeniu şi aceasta trebuie să prevadă necesitatea evaluării capacităţilor funcţionale ale unei persoane. „De asemenea, trebuie prevăzute domeniile în care o persoană cu dizabilităţi are nevoie de asistenţă. La fel, noua legislaţie ar trebui să conţină o varietate de mecanisme care să permită furnizarea de sprijin necesar pentru exercitarea capacităţii juridice”, a specificat directorul CAJPD.
Vitalie Meşter a mai spus că experţii care au realizat studiul atrag atenţia asupra necesităţii modificărilor legislative astfel încât stabilirea tutelei unei persoane să nu fie însoţită automat de limitarea drepturilor precum cel de a vota, de a-şi alege singur domiciliul, de a se căsători sau de a se adresa în judecată.
Natalia Ciobanu, preşedintele Asociaţiei „Dor”, a declarat că părinţii se confruntă cu multe probleme atunci când trebuie să instituie tutelă asupra copiilor lor cu dizabilităţi care au depăşit vârsta majoratului. Astfel, spune ea, un părinte trebuie să cheltuiască peste o mie de lei pentru obţinerea documentelor şi adresarea în judecată ca să primească dreptul de a fi tutorele propriului copil. Dacă unii nu au bani şi nu instituie tutelă, mai apoi au probleme cum să ridice pensia de invaliditate a copilului.
Natalia Ciobanu a mai spus că o persoană care doreşte să devină tutore trebuie să nu aibă probleme de sănătate, din această cauză părinţii deseori renunţă la gradul de invaliditate, deşi au deficienţe, ca să poată deveni tutorele copilului. Femeia solicită ca legislaţia să fie îmbunătăţită, să dispară birocraţia, iar persoanele cu dizabilităţi să fie protejate în special în cazurile când părinţii decedează şi se găsesc alţi oameni care doresc să profite de ei şi îi alungă din propriile case.
Experţii prezenţi la masa rotundă au remarcat că tutela deseori substituie dreptul persoanei cu dizabilităţi de a face singură alegeri. În practică tutorele ajunge să trăiască viaţa celui tutelat, îi administrează sursele financiare, decide dacă are nevoie de intervenţii medicale, îi interzice să aibă viaţă intimă etc.
Republica Moldova urmează să-şi ajusteze până în luna iulie curent legislaţia la prevederile Convenţiei ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi ratificată în 2010. Articolul 12 al Convenţiei prevede dreptul persoanelor cu dizabilităţi de a beneficia de aceeaşi capacitate juridică în egală măsură cu alte persoane în toate aspectele vieţii. Experţii susţin că Moldova trebuie să urgenteze modificarea legislaţiei naţionale pentru a evita posibilele condamnări la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului.
