Locuri de muncă pentru oamenii cu dizabilităţi sunt tot mai puţine
Locurile de muncă pentru persoanele cu dizabilităţi s-au redus. Preşedintele Confederaţiei Naţionale a Sindicatelor (CNSM), Oleg Budza, a menţionat că numai de la sindicatul care se preocupă de persoanele oarbe se ştie că din 10 mii de locuri de muncă au rămas în jur la o mie, transmite Info-Prim Neo.
„Ce se întâmplă cu persoanele care şi-au pierdut locul de muncă? Şi aceşti oameni au familii, copii, ei vor să fie în rând cu lumea”, a subliniat preşedintele CNSM la o masă rotundă, la care au participat autorităţi şi reprezentanţi ai persoanelor cu dizabilităţi.
Oleg Budza a remarcat că nu se cunoaşte procentul exact al persoanelor cu dizabilităţi angajate în câmpul muncii. De aceea a fost iniţiat un monitoring. Totodată, CNSM a încheiat un acord de colaborare cu Centrul pentru Drepturile Omului în privinţa combaterii discriminării persoanelor cu dizabilităţi la angajare.
La masa rotundă a participat şi ministrul muncii, protecţiei sociale şi familiei, Valentina Buliga. Ministrul susţine că din cele circa 162 de mii de persoane angajate în câmpul muncii în jur de 30% sunt persoane cu dizabilităţi. „Nu există însă un sistem destul de clar care ar prezenta numărul persoanelor cu dizabilităţi angajate şi acum se lucrează la implementarea unui astfel de sistem”, a menţionat Valentina Buliga.
La masa rotundă s-a vorbit şi despre faptul că persoanele cu dizabilităţi sunt primele concediate atunci când au loc disponibilizări de personal. „Astfel de cazuri nu trebuie tolerate sau trecute cu vederea. Aceşti patroni ar trebui să fie pedepsiţi”, a spus Valentina Buliga.
Ministrul s-a referit şi la un proiect de lege, adoptat în prima lectură de Parlament, care va obliga patronii, cu peste 20 de angajaţi, să rezerve persoanelor cu dizabilităţi 5% din locurile de muncă.
Avocatul parlamentar, Aurelia Grigoriu, a comunicat că majoritatea persoanelor cu dizabilităţi sunt discriminate de către autorităţi, în special cele locale, fiindu-le încălcate drepturile de a se adresa în instanţă sau de a privatiza o proprietate. „La fel în Moldova persoanele cu deficienţe de auz nu au dreptul să primească permis de conducere, deşi în alte state aceşti oameni conduc automobile”, a comunicat Aurelia Grigoriu. Avocatul este de părere că, în primul rând, trebuie educată societatea să-i accepte pe aceşti oameni şi ei să se simtă egali între egali. „Oamenilor cu dizabilităţi care pot să muncească trebuie să li se ofere posibilităţi să se întreţină, nu să stea pe spatele statului”, a accentuat Aurelia Grigoriu.
Conform statisticii pentru 2010, numărul persoanelor cu dizabilităţi în Republica Moldova depăşeşte 170 de mii, dintre care 15 mii sunt copii.
