Modificările propuse de deputaţi la Codul audiovizualului sunt sunt confuze, conţin elemente de promovare a concurenţei neloiale pe piaţa audiovizuală. Încercarea de a grăbi adoptarea lor este parte a unei strategii de pregătire pentru alegerile prezidenţiale, ca să-şi asigure loialitatea mijloacelor de informare în masă. De această părere sunt mai mulţi jurnalişti şi experţi media care au participat, luni, la Clubul de discuţii „STOP FALS!”, organizat de Asociaţia Presei Independente, transmite IPN.
Discuţiile au vizat două proiecte de modificare a Codului audiovizualului – proiectul nr. 125, elaborat de Partidul Liberal, şi proiectul nr. 218, elaborat de Partidul Democrat.
Directorul executiv al API, Petru Macovei, a spus că guvernarea forţează adoptarea separată a acestor proiecte, deşi preşedintele comisiei parlamentare pentru media a promis că aceste două proiecte de lege vor fi comasate cu proiectul noului Cod al audiovizualului, adoptat în prima lectură. „În opinia mea, proiectul de lege nr. 218, elaborat de Partidul Democrat, urmăreşte „epurarea” anumitor posturi TV de pe piaţa audiovizuală, pentru că la momentul actual nu toţi radiodifuzorii îşi pot permite să producă conţinut autohton la cotele indicate în proiectul de lege”, a remarcat directorul API.
Potrivit lui Petru Macovei, în loc să creeze condiţii care ar stimula creşterea volumului şi a calităţii produsului autohton, parlamentarii impun restricţii convenabile unor proprietari de media. Totodată, proiectul Partidului Democrat ridică alte semne de întrebare, cum ar fi excluderea prevederii prin care retragerea licenţei de emisie este posibilă doar după epuizarea celorlalte modalităţi de sancţionare graduală. La fel, limitarea condiţiilor de aflare a radiodifuzorilor sub jurisdicţia Republicii Moldova.
Directoarea Centrului pentru Jurnalism Independent, Nadine Gogu, consideră că felul cum are loc promovarea forţată a acestui proiect de lege în ultimele zile indică asupra faptului că autorii trişează. „În Consiliul consultativ creat de preşedintele comisiei parlamentare media s-a convenit una, în realitate se întâmplă alta. Noi vrem să vedem o dorinţă reală a autorităţilor de a face schimbări în acest domeniu, nu promovarea unor interese private. Dacă guvernanţii nu dispun de resurse financiare necesare, măcar să fie deschise să ne susţină în activităţile noastre”, a spus Nadine Gogu.
Juristul Eugen Râbca a accentuat confuziile pe care le conţine proiectul de lege nr. 218. „Chiar dacă autorii încearcă să-l prezinte ca o soluţie pentru protecţia spaţiului informaţional autohton, în realitate, proiectul nu va aduce îmbunătăţiri. Vă reamintesc, experţii europeni au apreciat negativ această iniţiativă, menţionând cel puţin cinci încălcări ale standardelor europene privind libertatea de exprimare. Proiectul nu are nimic în comun cu diminuarea propagandei, doar se creează condiţii de concurenţă neloială, cu sancţiuni dure, care ne fac să credem că este o pregătire pentru alegerile din toamnă”, a declarat Eugen Râbca.
Directorul Asociaţiei Presei Electronice, Ion Bunduchi, pune la îndoială eficienţa proiectului de lege nr. 218. „Trebuie să luptăm cu propaganda, dar nu în asemenea mod, interzicând alte posturi TV”, a afirmat expertul media.
Alina Radu, directoarea publicaţiei de investigaţii „Ziarul de Gardă”, a sugerat organizaţiilor media să semneze şi să publice un memorandum în care să explice carenţele proiectelor de lege promovate de guvernanţi şi să ceară ca instituţiile media să fie obligate să publice sursele de finanţare.
