Sondaj IPN: Recent, o delegaţie de jurnalişti din Republica Moldova a efectuat o vizită de documentare în Republica Turcia, organizată de către Agenţia Turcească pentru Cooperare şi Coordonare (TIKA). A fost o vizită foarte interesantă şi foarte utilă atât pentru ceea ce am reuşit să vedem acolo, cât şi pentru posibilitatea de a privi cu ochi proaspeţi propria ţară. La finele călătoriei, membrii delegaţiei au fost rugaţi să participe la un sondaj care are menirea să ofere o privire de ansamblu a celor văzute şi trăite în Turcia. Răspunsul la prima întrebare, „Ce V-a impresionat cel mai mult în această vizită?” a fost publicat în dimineaţa de marţi, 13 octombrie. În ceea ce urmează vom afla răspunsurile la cea de a doua întrebare: „Ce credeţi că poate fi util de preluat din experienţă ţării şi a poporului turc aici, la noi acasă şi ce credeţi că trebuie să facem noi, cetăţenii, şi instituţiile statului ca să reuşim acolo, unde au reuşit turcii?”
---

Maria Bzovaia, publicaţia „SP”, Bălţi

Am văzut o sumedenie de lucruri utile!. În primul rând, după câte înţeleg, nu există diferenţe foarte mari între popoarele noastre în ceea ce priveşte hărnicia şi spiritul de întreprinzător, însă instituţiile de stat mai au mult de lucrat. Mai întâi de toate, aceasta se referă la atitudinea faţă de oamenii de afaceri. Businessul are nevoie de reguli clare şi transparente, precum şi de condiţii fiscale acceptabile, în această privinţă Moldova deocamdată nu prea are cu ce se lăuda. Daţi-le oamenilor libertate şi susţineţi-i măcar la început de cale şi ei vor face totul singuri.

În al doilea rând, interesul businessmenilor turci de a cuceri piaţa europeană s-a constituit într-un beneficiu pentru toată ţara – astăzi producţia lor corespunde tuturor standardelor europene de calitate şi face faţă concurenţei în plan extern. Chiar dacă Turcia, formal, nu a devenit membru al Uniunii Europene, în plan economic, ea a câştigat univoc. Şi aceasta nu doar în sensul profitului de pe urma exportului, dar şi în cel al dezvoltării economice şi al locurilor de muncă în interiorul ţării.

Pe când la noi toată lumea aşteaptă când vor veni investitorii străini, cu bani şi tehnologii proprii, tot ei să-şi instruiască angajaţii, iar statul doar va culege roadele. Se face foarte puţin ca până şi oamenii cu cele mai mici afaceri să înţeleagă ce înseamnă standardele europene, ce trebuie făcut pentru ca ele să fie implementate, pe cât de utile ne sunt nouă înşine şi unde poţi obţine pentru aceasta sprijin – consultanţă şi granturi. Pentru că de multe ori condiţiile de obţinere a creditelor la noi sunt înrobitoare. Dar aceasta este deja altă istorie.

Dmitrii Kalak, publicaţia economică „Logos press”, Chişinău

Mai întâi, e bine de preluat experienţa Turciei în stimularea afacerilor, în special a businessului mic şi mijlociu, pentru care pot fi canalizaţi banii cetăţenilor moldoveni care lucrează peste hotare. Activitatea parcului industrial OSTIM din Ankara , în care activează mai mult de 5 mii de întreprinderi mici şi mijlocii şi sunt create peste 59 mii de locuri de muncă, poate fi un model bun pentru o astfel de stimulare.

În rândul doi, poate fi preluat modelul general recunoscut de administrare despre care vorbea în cadrul întâlnirii cu jurnaliştii moldoveni primarul oraşului Konya, Tahir Akyurek: „Putem fi politicieni până la alegeri. Cum numai oamenii ajung în administraţia oraşului, trebuie să uite de apartenenţa politică şi să activeze în exclusivitate în interesul cetăţenilor. În caz contrar, nu va lucra aici nicio singură zi”. Şi aceasta este ceea ce trebuie să obţinem şi noi toţi, aici, acasă – cetăţenii şi reprezentanţii structurilor puterii.

Liubovi Cegarovscaia, publicaţia „Panorama”, Chişinău

Autorităţile locale poate că ar trebui să preia experienţa colegilor turci în domeniul activităţii întreprinderilor municipale, astfel ca să poată fi completat bugetul cu mijloace financiare suplimentare. Avem ce învăţa şi în ceea ce priveşte perfecţionarea activităţii în domeniile serviciilor comunale, protecţie sociale a cetăţenilor, soluţionării problemelor locative prin construcţia spaţiului locativ social.

La nivelul autorităţilor statale este necesar de rezolvat o sumedenie de probleme (mai întâi de toate, de sugrumat corupţia), pentru a crea condiţii de viaţă şi de muncă pentru generaţia tânără, (locuri de muncă, salarii decente, problema locativă, susţinerea maternităţii şi a copilăriei ş.a.). Doar lozincile şi chemările la patriotism sunt insuficiente.

Dar cel mai mult mi-aşi dori ca autorităţile Moldovei de toate nivelele să înveţe de la partea turcă a investi banii în dezvoltarea ţării, nu în buzunarele proprii.

Tudor Iaşcenco, publicaţia regională Cuvîntul

Moldovenii sunt apreciaţi mult pentru omenie, hărnicie, bunăvoinţă, profesionalism peste hotare, dar nu prea manifestă aceste calităţi şi acasă. Mai dând dovadă şi de o responsabilitate şi principialitate adecvată în ce priveşte propriul destin, dar şi destinul localităţii natale, al ţării în ansamblu, de respect faţă de credinţă şi obiceiurile strămoşeşti nu am fi ajuns în această mlaştină a corupţiei, sărăciei şi deznădejdii.

Ludmila Barbă, Compania Publică Teleradio-Moldova

Chiar daca are statut de tara-candidat la aderarea la UE de la finele anilor 60, Turcia nu a stat sa aştepte „blagoslovenia” Bruxelles-ului, care va mai rămâne mult timp indecis din varii motive. Turcia este un stat european prin nivelul de dezvoltare, prin dorinţa de a se impune în calitate de lider regional. Moldova, guvernarea de la Chişinău, ar putea „prelua” de la Ankara modul de abordare a problemelor la nivel de stat. Peste tot există interese personale şi de grup, dar nu oriunde guvernarea ia decizii în funcţie de interesele statului. Turcia este o asemenea tara. Aici am văzut o altă prismă prin care sunt văzute lucrurile. Când un primar iţi spune ca fără comunicare şi fără a ţine cont de interesele si necesităţile cetăţenilor, nu poţi spera la un nou mandat, înţelegi că doar aşa un stat poate deveni prosper. Şi când la noi guvernanţii mizează să rămână la putere, fiindcă nu exista alternative, este un mare eşec. Şi realităţile de azi confirma acest fapt.

Dmitrii Popozoglo, publicaţia „Edinaia Gagauzia”, Comrat

Călătorind prin Turcia, noi am înţeles că această ţară munceşte mult. Ea nu are supraprofituri din petrol, ea nu creează off-şhor-uri , nu tipăreşte bani din aer, ca SUA şi Europa. Dar, în acelaşi timp, multe lucruri sunt orientate social. Şi prin intermediul TIKA mult ajutor se oferă beneficiarilor de peste hotare. Absolut dezinteresat. Bucură ochiul adunările mari de bărbaţi care îşi poartă discuţiile la o ceaşcă de ceai. Bărbaţii de la noi până acum nu-şi puteau imagina cum te poţi aduna cu prietenii şi să bei ceai. Pe unul din aceştia la noi l-ar fi numit cel puţin zgârcit. Doar acum, când mulţi au trecut prin Turcia, a devenit şi la noi posibil ca bărbatul să stea la o ceaşcă de ceai. Nu în bar, nu cu vin sau bere. Cel puţin, în Comrat, capitala Găgăuziei, poţi întâlni deseori astfel de scene. Nu prea ştiu cum este în sate. Mă tem că acolo, ca mai înainte, pe orice oaspete îl duc imediat în beci. Nu este bine!

Liudmila Kovali, publicaţia „Profosoyuznîe Vesti, Tiraspol

Sincer, nici nu prea ştiu ce aşa ceva am putea noi face ca măcar în acest deceniu să ne apropiem măcar cu un centimetru de turci în plan economic, industrial (deşi, presupun că şi turcii au astăzi suficiente probleme şi nu sunt toate în lumină roz acolo). Cel mai degrabă că noi ar trebui să ne „refacem creierii” şi să ne ocupăm mai puţin cu politicianismul, să facem mai multă treabă, lucruri reale. Să perfecţionăm baza legislativă care ar permite businessului să se dezvolte şi, respectiv, economiei, să eradicăm tot felul de bariere care frânează progresul, să lucrăm asupra propriei imagini şi atractivităţii investiţionale (este exact momentul să ne amintim de „răsbirocratizarea” noastră, lipsa de flexibilitate în luarea deciziilor, corupţia, cum fără ea?). Chiar şi într-o chestiune atât de „neînsemnată”, cum ar fi greutatea bagajului la zborul cu avionul, turcii s-au dovedit a fi „înaintea întregii planete”. Majoritatea companiilor avia permit transportarea a nu mai mult de 20-23 kg, turcii însă „transportă” 40. Respectiv, acesta devine unul din factorii decisivi când alegem cu care companie să zburăm. Nu întâmplător doar Aeroportul din Istanbul primeşte anual de la 56 la 100 milioane de oameni. Mai pe scurt, concluzia deocamdată nu este tocmai optimistă: mai avem mult până la Turcia. Dar nu totul este pierdut, pentru că şi Turcia, acum 20-30 de ani, nu intra în lista ţărilor care se dezvoltă cu succes. .

Cristina Danuţa, Radio Sputnik, Chişinău

În acele zile în care în Republica Moldova spiritul protestatar creştea de la o zi la alta, când realizam că cei pe care i-am ales să-mi reprezinte interesele mele ca cetăţean al acestei ţări, de fapt, îşi realizează propriile lor interese fără a ţine cont şi de părerea mea, am avut ocazia să stau faţă în faţă cu reprezentanţi ai primăriilor mai multor oraşe din Turcia, cărora, cred eu, chiar le pasă de soarta cetăţenilor.

Vorbesc aici despre primarul oraşului Konya din Turcia, care m-a impresionat prin calmul de care dă dovadă. Este primarul care organizează săptămânal întâlniri cu locuitorii oraşului, care nu sunt puţini, peste două milioane trei sute de mii de oameni. Mă întreb, oare ce i-ar costa şi pe edilii noştri, cel puţin lunar, să plece urechea la ceea ce spun cetăţenii de la care au cerşit voturi în campania electorală şi pe care i-au hrănit cu promisiuni? Konya este un oraş îngrijit, casele par ca noi sau chiar sunt noi, iar panourile solare instalate pe majoritatea blocurilor de locuit de acolo, mi-aş fi dorit să le văd şi la Chişinău.

Tot în Konya a fost construit într-un timp record, mai exact, în doar un an şi jumătate, un stadion care azi se numără printre cele mai bune din lume. Nu am putut să nu mă gândesc la soarta Stadionului Republican care a devenit o junglă a Chişinăului şi un subiect bun pentru promisiunile electorale. Cred că autorităţile moldovene ar putea învăţa mult de la cele din Turcia despre cum trebuie utilizaţi timpul şi banii publici într-un mod mai eficient.

Valeriu Vasilică, Agenţia de presă IPN

Mi se pare importantă experienţa Turciei în descătuşarea iniţiativei private, la toate nivelele. Respectiv, aşi îndemna şi statul moldovenesc să procedeze la fel. E cunoscut şi e demonstrat că moldovenii sunt buni lucrători când muncesc pentru oameni şi ţări străine, cu siguranţă că pot lucra şi mai bine pentru sine, pentru casele şi familiile lor. Doar că au nevoie de libertate şi sprijin.

O bună parte din experienţă poate fi preluată fără deplasare în Turcia, urmărind cu atenţie proiectele pe care le desfăşoară TIKA nemijlocit în Republica Moldova, alături de alte circa 100 de ţări din lume. În Moldovaб Agenţia Turcească a pus umărul la reparaţia mai multor case de cultură, şcoli, grădiniţe, instituţii medicale, la instalarea apeductelor, pregătirea cadrelor etc. Pentru viitorul apropiat TIKA planifică realizarea unor noi proiecte în Moldova, inclusiv construcţia sediului unui laborator pentru securitatea alimentelor, precum şi instruirea specialiştilor acestui laborator. De asemenea, TIKA intenţionează să contribuie la dezvoltarea ramurilor de creştere a oilor şi caprelor în UTA Găgăuzia, să continue practica de reparaţie a şcolilor, căminelor, grădiniţelor ş.a.

Sondaj realizat de Valeriu Vasilică, IPN