Monumentele arheologice din Republica Moldova sunt lăsate de izbelişte

Patrimoniul cultural şi, în special, cel arheologic se află într-o stare deplorabilă. În lipsa unor structuri de specialitate care s-ar ocupa de protejarea monumentelor, Republica Moldova piere opere valoroase care au de la o sută până la câteva sute de ani, a constatat viceministrul culturii, Gheorghe Postică, la o masă rotundă desfăşurată marţi, 9 martie, de Asociaţia Naţională a Tinerilor Istorici din Moldova (ANTIM), transmite Info-Prim Neo. În ţară sunt peste 8 mii de monumente arheologice care nu sunt protejate. Chiar şi Orheiul Vechi, monumentele de la Complexul Ţipova şi cele de la Saharna nu sunt protejate în măsura cuvenită, a spus Gheorghe Postică. Viceministrul a subliniat că se impune adoptarea unor legi în concordanţă cu cerinţele convenţiilor europene în domeniu protecţiei patrimoniului cultural. Ministerul Culturii, împreună cu Academia de Ştiinţe a Moldovei, îşi propune să elaboreze un proiect de program de stat şi o strategie în domeniul patrimoniului cultural. Sergiu Musteaţă, preşedintele ANTIM, spune că elaborarea unei legi şi a unei infrastructuri viabile, capabile să protejeze patrimoniul arheologic, este necesară şi pentru a stopa săpăturile ilegale, furtul şi traficul ilicit de antichităţi. „Bunurile culturale din Moldova au ajuns pe pieţele anticariate din Europa. Aceasta pune foarte multe semne de întrebare. Cum lucrează sistemul de protejare din ţară, cum lucrează poliţia şi de ce nu se combate acest fenomen?”, a remarcat Sergiu Musteaţă. Sunt cinci proiecte de legi care vor fi înaintate către Guvern şi apoi unificate într-un Cod al Patrimoniul Cultural, a subliniat în context viceministrul Gheorghe Postică.
  • gheorghe postica despre patrimoniul cultural.mp3
  •     0
  •   

Dvs. folosiți o componentă de ADS Blocker.
IPN e menținut din publicitate.
Susțineți presa liberă!
Unele funcționalități pot fi blocate, vă rugăm să dezactivați componenta de ADS Blocker.
Mulțumim pentru înțelegere!
Echipa IPN.