Autorităţile centrale trebuie să creeze o serie de condiţii, să îndeplinească şi să aprobe câteva modificări legislative pentru asigurarea accesului persoanelor cu dizabilităţi la procesul electoral. La această concluzie au ajuns mai mulţi experţi ca urmare a unui studiu realizat în cadrul proiectului „Susţinerea Coaliţiei Civice pentru Alegeri Libere şi Corecte în promovarea principiilor alegerilor libere şi corecte”, transmite IPN.
Ludmila Ciocan, expert în cadrul proiectului şi autoare a studiului, a menţionat, la prezentarea acestuia, că în legislaţia electorală naţională nu există prevederi care ar limita sau ar împiedica participarea la viaţa politică a persoanelor cu dizabilităţi senzoriale şi locomotorii. În acelaşi timp, în Codul Electoral există prevederi care privează persoanele cu dizabilităţi intelectuale şi psiho-sociale de dreptul de vot. Autoarea propune revizuirea legislaţiei de către Comisia Electorală Centrală şi înaintarea propunerilor către Parlament de modificare a acestor prevederi.
Ludmila Ciocan mai spune că însoţirea alegătorului în cabină afectează dreptul persoanei la votul secret, dar în lipsa unor echipamente cum ar fi aparatele electronice de vot cu ecran tactil, votul asistat rămâne unica opţiune de exprimare a persoanelor care au membrele superioare lipsă/amputate sau paralizate. În cazul alegătorilor cu alte forme de dizabilitate, cum ar fi persoanele cu deficienţe de văz, este preferabilă utilizarea unor modalităţi alternative de vot, cum ar fi plicul trafaret, instrucţiunile audio, materialul ajutător în limbajul Braille.
Un alt aspect menţionat de către Ludmila Ciocan se referă la legislaţia naţională care conţine premise pentru asigurarea accesibilităţii persoanelor la secţiile de votare, dar totodată nu există regulamente sau instrucţiuni care să reglementeze criterii şi standarde de accesibilitate.
Autoarea mai subliniază că pentru elaborarea politicilor, a documentelor în domeniul accesibilităţii persoanelor cu dizabilităţi la procesul electoral este nevoie de realizarea unor cercetări cantitative şi calitative. Alte recomandări se referă la instruirea reprezentanţilor mass-media care să ofere informaţii accesibile acestui segment de persoane, elaborarea programelor de instruire a funcţionarilor electorali.
