RETROSPECTIVA SĂPTĂMÂNII 21 - 27 septembrie. Cele mai importante ştiri din fluxul IPN „Economie & Business”
● LUNI, 21 septembrie
Mai mulţi agenţi economici riscă să fie debranşaţi de la reţeaua de apă
Mai mulţi agenţi economici din capitală riscă să fie debranşaţi de la reţeaua de apă dacă rezultatele probelor apelor uzate, prelevate în perioada 14-18 septembrie, vor arăta că depăşesc concentrațiile maxime admise de poluanți. Analizele vor fi gata până pe 22-23 septembrie, a comunicat directorul interimar al societății „Apă-Canal Chișinău” (ACC), Anatolie Lichii, la ședința operativă de la Primărie. ,,Depunem maxime eforturi cu echipele care vizitează în regim de zi-noapte agenţii economici. Unii dintre ei au semnat contracte de prelucrare a apelor supraîncărcate. Discutam cu fiecare, am făcut un grafic, unde am prezentat data concretă când vor fi debranşaţi de la reţea în caz dacă nu depun eforturi pentru o diminuare a neajunsurilor. Se conlucrează cu fiecare consumator în parte”, a spus Anatolie Lichii.
MEI: România este principalul importator de produse moldovenești
Importurile României din Republica Moldova au depășit de câteva ori importurile de produse moldovenești ale Federației Ruse, arată datele Biroului Național de Statistică pentru șapte luni ale anului 2020, citate într-un comunicat de presă al Ministerului Economiei și Infrastructurii (MEI). Valoarea totală a exporturilor de produse moldovenești pe piața europeană, în șapte luni, a constituit 893,5 milioane de dolari, cu o pondere de 64,7% din totalul exporturilor, iar a importurilor – de 1, 326 miliarde de dolari. Volumul exporturilor moldovenești în România a însumat în această perioadă 357,05 milioane de dolari. În același timp, volumul importurilor din România în șapte luni ale anului curent, a constituit 348,73 milioane de dolari. Drept urmare, soldul comercial al Republicii Moldova cu România s-a ridicat la 8,32 milioane de dolari. România a devenit principalul partener comercial al Republicii Moldova, atât la export, cât și la import, achiziționând în perioada de referință cel mai mare volum de produse moldovenești și ocupând primul loc în ceea ce privește furnizarea de bunuri în Moldova, precizează comunicatul de presă remis de MEI.
Taxa de drum se propune a fi inclusă în accizul pentru carburanți
Începând cu anul viitor, taxa rutieră ar putea fi inclusă în accizul pentru carburanți. Prevederea se conține în proiectul politicii bugetar-fiscale pentru anul 2021. Luni, după ședința conducerii de vârf a țării, premierul Ion Chicu a declarat că astfel va fi creată o echitate – șoferii vor plăti în funcție de cât folosesc drumurile. O altă prevedere din proiectul politicii bugetar-fiscale este diminuarea taxei pentru valoarea adăugată pentru fertilizanți, îngrășăminte și alte produse utilizate în agricultură. „Respectiv, vom avea o cotă de 12% atât pentru producția agricolă primară, cât și pentru fertilizanți și alte materiale care se utilizează în agricultură. Considerăm că acesta este un pas spre echilibrarea cotelor TVA, eliminarea unor probleme pe care le avem în lanțul valoric în producerea agricolă – prelucrare, zootehnie și așa mai departe”, a declarat Ion Chicu.
Proiect european de susținere a întreprinderilor mici din zonele rurale
Uniunea Europeană oferă Republicii Moldova sprijin pentru dezvoltarea întreprinderilor mici și mijlocii din zonele (ÎMM) rurale ale țării, în cadrul unui nou program, lansat astăzi, 21 septembrie – „Politici de sprijin pentru întreprinderile mici și mijlocii din zonele rurale”. Proiectul va avea o durată de 29 de luni și vine să îmbunătățească accesul IMM-urilor din zonele rurale la instrumente și servicii pentru dezvoltarea afacerilor, precizează un comunicat de presă al Ministerului Economiei și Infrastructurii. Secretarul general al ministerului, Lilia Palii, a declarat că oportunitățile acestui proiect sunt și mai accentuate în contextul pandemiei COVID-19, în măsura în care sectorul rural este unul dintre cele mai afectate. „Politicile de sprijin pentru sectorul ÎMM va permite limitarea impactului asupra acestora și va consolida capacitatea de recuperare și reziliență” a spus Lilia Palii la evenimentul de lansare.
● MARŢI, 22 septembrie
Ion Sturza, în contextul secetei și pandemiei: Trebuie să ne facem niște rezerve financiare
Cetățenii Republicii Moldova nu trebuie să-și facă griji pentru securitate alimentară în contextul pandemiei, dar și a secetei din această vară. Totuși, moldovenii trebuie să facă anumite rezerve financiare. Declarațiile au fost făcute de către fostul premier, în prezent om de afaceri, Ion Sturza. „Noi nu trebuie să ne facem griji de securitate alimentară pentru că nu suntem singuri pe lumea asta, nu suntem o economie închisă, nu este o problemă că nu sunt suficiente produse alimentare. Ele vor fi mai scumpe, mai greu de accesat, poate nu vor fi pe plan intern”, a declarant Ion Sturza în cadrul emisiunii „În profunzime” de la postul de televiziune PRO TV. Tot în acest context, fostul premier îndeamnă populația să facă anumite rezerve financiare. „Din punct de vedere al securității alimentare, nu văd o problemă. S-ar putea scumpi și este firesc în condițiile secetei. Ceea ce trebuie să facem, este să ne facem niște rezerve financiare, să fim mai cumpătați în consum pentru că ne așteaptă zile foarte grele”, a adăugat Ion Sturza.
În august, leul s-a apreciat cu 2,5% în raport cu dolarul
În luna august, leul moldovenesc s-a apreciat, în valori medii, cu 2,5% în raport cu dolarul SUA, până la 16,6511 USD/MDL, comparativ cu 17,0818 USD/MDL în luna iulie. Potrivit valorilor de la finele lunii august, leul s-a apreciat cu 0,8% în raport cu dolarul SUA. Potrivit Băncii Naționale a Moldovei, în august, gradul de acoperire a cererii nete de valută din partea agenților economici prin oferta netă de valută de la persoanele fizice a constituit 113,7%, comparativ cu 115,2% în luna iulie. În raport cu luna precedentă, oferta netă de valută de la persoanele fizice a scăzut cu 1,7 milioane de dolari (-0,7%), iar cererea netă de valută din partea agenților economici a sporit cu 1,1 milioane de dolari (+0,5%).
Numărul autoturismelor electrice înmatriculate în Moldova a crescut de patru ori în 2 ani
Numărul autoturismelor electrice înmatriculate în Republica Moldova a crescut, în ultimii doi ani, de circa patru ori. Dacă în 2014 au fost înmatriculate primele patru mașini electrice, în 2018 cifra lor a crescut la 99, iar în acest an au fost deja înmatriculate 369 de mașini cu motor electric. Agenția Servicii Publice menționează că primele autocamioane și tractoare electrice au fost înmatriculate în Republica Moldova în anul 2018. În 2020 cifra autocamioanelor a ajuns la 11, iar a tractoarelor la 12. Totodată, dacă în 2013 era înmatriculată o singură motocicletă electrică, în 2020 cifra acestora a depășit 100 de unități. Cele mai populare vehicule electrice importate sunt de model Nissan Leaf (149), urmate de Renault Zoe (65) și Tesla Model 5, S (46). Mai sunt importate mașini electrice de model Volkswagen E-Golf (25), precum și motociclete de model AIMA.
Ziua Vinului va avea loc în acest an fără manifestări publice
Ediția a XIX-a a Zilei Naţionale a Vinului va avea loc în acest an pe 3 și 4 octombrie, sub sloganul: „Eu deVIN sărbătoare”. Ținând cont de criza pandemică, în centrul capitalei nu vor fi organizate alte manifestări publice decât ceremonia oficială de deschidere a sărbătorii și de premiere a producătorilor de vin. Potrivit directorului Oficiului Național al Viei și Vinului (ONVV), Gheorghe Arpentin, după partea festivă a evenimentului, organizatorii vor veni cu îndemnul către oameni să meargă pe la vinării, să cumpere vinul preferat și să sărbătorească Ziua Vinului cu oamenii dragi. Va fi organizat și un webinar pentru jurnaliștii care scriu despre vin. În centrul capitalei va fi organizată o expoziție a etichetelor pentru sticlele de vin. La TV și în online vor fi difuzate programe și emisiuni speciale, dedicate tradițiilor milenare în vinificație, iar vinăriile din țară își așteaptă oaspeții cu multe surprize. Chiar de astăzi, încep pregătirile pentru ediția jubiliară a XX-a a Zilei Vinului, care va avea loc în octombrie anul viitor, spune directorul ONVV. Gheorghe Arpentin a mai spus că recolta mică de struguri din acest an nu e o problemă, pentru că există rezerve, se va face față cererii. Prețurile strugurilor au tendința de creștere pentru că se atestă o cerere mare față de strugurii de bună calitate.
● MIERCURI, 23 septembrie
Măsurile pentru susținerea agricultorilor afectați de secetă au intrat în vigoare
Măsurile bugetar-fiscale pentru susținerea sectorului agricol afectat de calamitățile naturale au intrat în vigoare, urmare a publicării în Monitorul Oficial. Este vorba despre modificarea Regulamentului privind modul de subvenționare a dobânzilor la creditele bancare contractate în perioada 1 mai-31 decembrie 2020 și a Regulamentului privind rambursarea TVA întreprinderilor care sunt înregistrate în calitate de contribuabili ai TVA şi înregistrează sume TVA spre deducere în perioada ulterioară. Ministerul Finanțelor precizează, într-un comunicat de presă, că mărimea sumei pasibile rambursării TVA a fost majorată, iar condiția de achitare a impozitelor salariale (pentru a beneficia de rambursarea TVA) a fost exclusă. De asemenea, a fost diminuat termenul de rambursare a TVA de către Serviciul Fiscal de Stat și Trezoreria de Stat, de la 25 la 15 zile.
● JOI, 24 septembrie
Daniel Ioniță: Există semnale îngrijorătoare care vin de la BNM cu privire la funcționarea independentă a instituției
Republica Moldova înregistrează regrese în sectorul bancar. Semnale în acest sens vin din direcția Băncii Naționale a Moldovei și a investitorilor străini. Declarații în acest sens au fost făcute de către Ambasadorul României în Republica Moldova, Daniel Ioniță. „Un domeniu în care credeam că au fost făcute progrese și un domeniu care a trecut prin suferințe aspre, mă refer la sectorul bancar, noi credem că guvernul Filip dacă a rămas cu ceva în istorie, a rămas în istorie pentru progresele realizate în acest domeniu și cu eforturile depuse în vederea stabilizări situației financiare și situației bancare a Republicii Moldova, grav afectată după celebrul caz al dispariției miliardului sau miliardelor”, a declarant Daniel Ioniță în cadrul emisiunii „Punctul pe AZi” de la postul de televiziune TVR Moldova. Potrivit diplomatului român, există semnale clare că situația din sectorul bancar nu mai progresează, ci regresează grav, atenționările fiind făcute atât de către oficiali din cadrul BNM, cât și investitorii străini.
Avia Invest, amendată cu peste 31 de milioane de lei pentru abuz de poziție dominantă
Compania „Avia Invest” SRL a fost sancționată de Consiliul Concurenței cu 31,63 miloane de lei. Potrivit instituției, amenda a fost aplicată pentru abuz de poziție dominantă pe piața de furnizare a serviciilor de acces la infrastructura și facilităților aeroportuare companiilor de handling la sol, în limita teritoriului Aeroportului Internațional Chișinău. Într-un comunicat de presă al Consiliului se menționează că investigația a fost declanșată la plângerea „MGH Ground Handling” SRL, companie care prestează servicii de handling la sol în Aeroportul Internațional Chișinău. De menționat că în aeroport activează doar două întreprinderi ce prestează servicii în acest domeniu: „MGH Ground Handling” SRL și „Aeroport Handling SRL. Comportamentul reclamat în plângere vizează acțiunile „Avia Invest” privind înaintarea neîntemeiată a acordurilor adiționale de prelungire a contractelor de locațiune pe un termen nerezonabil de 30 de zile.
● VINERI, 25 septembrie
Peste 126 de milioane de dolari, trimiși din străinătate în august
În august, prin intermediul băncilor licențiate, din străinătate au fost transferate în favoarea persoanelor fizice din țară mijloace bănești în valoare netă de 126,45 milioane de dolari. Cifra este în creștere cu puțin peste 27% comparativ cu luna august a anului trecut. 47% din transferuri sunt din țările Uniunii Europene, cele din CSI au o pondere de 15,1%, iar 37,9% sunt transferuri din alte țări ale lumii. Potrivit datelor Băncii Naționale a Moldovei, transferurile din UE în favoarea persoanelor fizice au constituit 59,42 milioane de dolari, în creștere cu 29,1% comparativ cu august 2019. Acest indicator este afectat de ieșirea Regatului Unit din UE. Dacă este comparat cu volumul transferurilor din UE din august 2019, cu excluderea celor din Regatul Unit, se constată o creștere de 50,4%. În distribuția pe state a provenienței transferurilor în favoarea persoanelor fizice, transferurile din Israel au avut o pondere de 18,7% (23,68 milioane de dolari). Cele din Italia au avut o pondere de 14,5% (18,29 milioane de dolari). Transferurile din Rusia au constituit 13,8% (17,45 milioane de dolari).
Numărul salariaților cu tichete de masă era în august cu 10 mii mai mic ca în decembrie 2019
32 de mii de salariați au primit tichete de masă în luna august a acestuia an. Cifra este mai mică, cu aproape zece mii de persoane, față de finele anului trecut, în decembrie 2019, când 49,4 mii de salariați au avut tichete de masă. Datele sunt prezentate de Ministerul Finanțelor. Dacă în anul 2019 au fost acordate tichete de masă în valoare totală de 329 de milioane de lei, în primele opt luni ale anului 2020 acestea sunt în valoare de 173,6 mii de lei. Astăzi circa 356 de angajatori acordă tichete de masă. Ministerul Finanțelor precizează că valoarea nominală deductibilă în scopuri fiscale a unui tichet de masă, pentru o zi lucrătoare, trebuie să fie cuprinsă între 35 și 55 de lei. Din aceste venituri nu se calculează prime de asigurare obligatorie de asistență medicală și nici impozit pe venit din salariu.
● SÂMBĂTĂ, 26 septembrie
Veaceslav Ioniță: Țara noastră a obținut anul acesta cel mai mic volum de granturi externe din istorie
Pentru prima data în istoria Republicii Moldova, țara noastră obține cel mai mic volum de granturi externe, raportând la produsul intern brut. Mai mult decât atât, astfel de date nu au fost înregistrate nici în anul 2003, atunci când președintele Vladimir Voronin a autoizolat țara. Declarații în acest sens au fost făcute de către expertul economic, Veaceslav Ioniță, în cadrul emisiunii „Punctul pe azi” de la postul de televiziune TVR Moldova. Potrivit expertului, vina pentru amânarea semnării unui nou acord între Republica Moldova și Fondul Monetar Internațional, o poartă Guvernul condus de Ion Chicu. „Din cauză că Guvernul nu a dorit sau nu avut capacitatea să adopte în termen rezonabil toate angajamentele luate în cadrul relațiilor cu FMI, noi amânăm asistența externă pentru cel puțin o lună de zile. Ei au așteptat cu nerăbdare că Guvernul va asigura întrunirea Parlamentului și se vor vota legile. FMI era gata să discute subiectul Republicii Moldova în septembrie, nu a fost gata Republica Moldova”, a declarat Veaceslav Ioniță.
Banca Mondială acordă suport pentru companiile afectate de criza COVID-19
Banca Mondială își propune să susțină Guvernul Republicii Moldova în implementarea unor măsuri fiscale importante de atenuare a riscurilor pentru a ajuta companiile moldovenești. Este vorba despre pachetul de asistență care restructurează proiectul în derulare de 15 milioane dolari „Modernizarea Administrației Fiscale”. Susținerea vine în condițiile în care pandemia COVID-19 a dus la o reducere drastică a activității economice în Moldova, companiile și afacerile confruntându-se cu constrângeri financiare grave pentru a-și continua activitatea, achita salariile și îndeplini obligațiunile fiscale. Într-un comunicat de presă al BM, se menționează că restructurarea dată va ajuta Guvernul Republicii Moldova să implementeze măsuri importante de facilități fiscale, care vor susține continuitatea afacerilor și nivelul de ocupare a forței de muncă în contextul pandemiei COVID-19. Proiectul va implementa în mod specific programe de subvenționări fiscale condiționate pentru a susține atât supraviețuirea afacerilor, cât și pentru a proteja ocuparea.
Numărul plăților efectuate cu cardul, în creștere
Pe parcursul trimestrului doi al anului curent, indicatorii activității cu carduri de plată și-au menținut tendința de creștere, numărul cardurilor aflate în circulație majorându-se cu 7,6% față de aceeași perioadă a anului precedent. Numărul plăților fără numerar efectuate cu cardurile emise în țară și-a menținut trendul de creștere, cu 32,5% față de perioada similară a anului precedent. Datele se conțin într-un raport al Băncii Naționale a Moldovei. Ponderea cardurilor active a rămas constantă pe parcursul ultimelor trimestre. Cardurile sociale sunt categoria cu cea mai înaltă rată de folosire – 73,4% din totalul cardurilor. 62,2% din numărul operațiunilor efectuate cu cardurile sociale sunt operațiuni de plată fără numerar, însă valoric retragerile de numerar reprezintă 79,4% din totalul operațiunilor efectuate. Numărul și valoarea plăților fără numerar domestice mențin o tendință ascendentă constantă pe tot parcursul perioadei analizate. Pentru trimestrul doi s-a înregistrat o creștere de 54,5% ca număr și, respectiv, 56,6% ca valoare de față de trimestrul doi al anului 2019.
