[● LUNI, 1 octombrie] [Moldova a mai făcut un pas spre semnarea Acordului de Liber Schimb cu UE] Adoptarea Legii concurenţei şi a Legii cu privire la ajutorul de stat este un nou pas făcut de Moldova către semnarea Acordului de Liber Schimb Aprofundat şi Comprehensiv cu UE. Declaraţia a fost făcută de către şeful Delegaţiei UE în Moldova, Dirk Schuebel, în cadrul unui briefing de presă prilejuit de publicarea celor două legi în Monitorul Oficial. Dirk Schuebel a comunicat că mai mulţi ani în urmă, când Ungaria dorea să devină stat membru al UE, exista un singur capitol neterminat în negocieri, şi anume faptul că ţara nu avea adoptate legi cu privire la ajutorul de stat şi la concurenţă. „Adoptarea acestor două legi a fost destul de importantă în contextul negocierilor Acordului de Liber Schimb. Un moment foarte important este şi aplicarea acestor legi. Uniunea Europeană, care a oferit Republicii Moldova asistenţă în procesul de elaborare a lor, va continua să acorde sprijin în aplicarea adecvată a legilor”, a mai spus ambasadorul european. Legea concurenţei prevede transformarea Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Concurenţei în Consiliul Concurenţei. Viorica Cărare, preşedintele structurii, a comunicat că din a doua jumătate a anului 2013, când intră în vigoare Legea cu privire la ajutorul de stat, va fi asigurată o evidenţă strictă a acestuia. Orice ajutor va fi notificat de către Consiliul Concurenţei. În caz contrar, acordarea acestuia va fi considerată ilegală şi ajutorul va trebui returnat cu o dobândă de până la 5%. În Legea concurenţei sunt stipulate noţiunile de „înţelegere de cartel” şi „carteluri dure”, care sunt interzise. Viorica Cărare a informat că sunt posibile excepţii şi unele înţelegeri să nu fie interzise, dacă agenţii economici demonstrează că acestea sunt benefice pentru consumatori şi pentru economie. Totodată, Legea concurenţei mai prevede şi notificarea obligatorie a Consiliul Concurenţei dacă cifra de afaceri este mai mare de 25 mln de lei. [● MARŢI, 2 octombrie] [Moldova exportă mai mult vin în UE, Rusia şi China] Din ianuarie şi până în septembrie curent, exportul de vin în statele Uniunii Europene, precum România şi Polonia, a crescut cu circa 50% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, iar în China – cu peste 200%. Ministrul agriculturii şi industriei alimentare, Vasile Bumacov, a comunicat, marţi, la o conferinţă de presă, că în primele 9 luni Moldova a exportat vin de 100 mln de dolari, ceea ce reprezintă o creştere cu 21% faţă de anul trecut. Vasile Bumacov a remarcat că Rusia a importat vin din Moldova cu 48% mai mult faţă de anul trecut. Iar în prezent se duc negocieri tot mai intense în privinţa deschiderii unui nou terminal de import la Breansk. „Am avut întrevederi cu autorităţile ruseşti. Urmează cât de curând să mai am câteva vizite. Terminalul va fi deschis în curând”, a spus ministrul. Vasile Bumacov a mai comunicat că în acest an au fost plantate circa 2500 ha de vii, cu 500 ha mai mult faţă de anul trecut. Pepinierele vor produce în jur de 4,5 mln viţe altoite. Pe de altă parte, producţia globală de struguri s-a micşorat cu circa 60 de mii de tone, până la 540 mii tone. Dintre acestea, 60 mii tone sunt struguri de masă. Moldova va exporta anul acesta jumătate din recolta de struguri de masă. Vasile Bumacov a remarcat că se duc negocieri cu 90 de viticultori care intenţionează să modernizeze sectorul vitivinicol şi aceştia vor beneficia de un proiect cu finanţare în mărime de 75 mln de euro. În alt context, ministrul agriculturii s-a declarat indignat că în unele restaurante sticla de vin moldovenesc ajunge să coste 800 de lei. Oficialul este în căutare de soluţii cum să fie reglementate preţurile ca să nu se ajungă la adaos comercial de 400%, deoarece, spune el, aşa vor fi speriaţi toţi turiştii. [Producătorii avicoli cer ajutorul statului pentru salvarea ramurii] Producătorii avicoli din ţară sunt în situaţia în care vor trebui să reducă numărul de găini dacă preţurile la furaje vor creşte în continuare. Pentru a evita această situaţie au înaintat un demers către Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, dar şi către Guvern în care cer suspendarea taxei vamale şi a taxei pe valoarea adăugată la importul de cereale furajere. Directorul general al Fabricii „Avicola” din Corlăteni, Râşcani, Iurie Urzică, a declarat că planifică o reducere a efectivului de păsări cu 50%. „Avem plantaţii de cereale semănate şi prelucrate de fabrica noastră, dar am avut de suferit din cauză amplasării acestor terenuri la nordul republicii, partea cea mai afectată de secetă în acest an. Astfel, pe teritoriile de pe care obţineam peste 3 mii de tone de cereale, în acest an am strâns doar 600 de tone. În această situaţie vom fi nevoiţi să reducem din capete şi să mai procurăm cereale, pentru că altfel nu vom putea supravieţui”, a declarat Iurie Urzică. Directorul „Avicola” a mai spus că preţurile la cereale deja s-au majorat cu aproape 2 lei. Porumbul a ajuns să coste 4 lei un kilogram. Directorul general al întreprinderii ştiinţifice de producţie de stat „Avicola-Moldova”, Ion Bâzgu, a declarat că pentru complexul avicol din Republica Moldova este nevoie de circa 250 de mii de tone de cereale. Aceste cantităţi există în republică, dar mai sunt şi alte ramuri care au nevoie de cereale. Din acest motiv producătorii avicoli au făcut un demers către Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare. „Am cerut suspendarea taxei vamale şi a taxei pentru valoarea adăugată la importul cerealelor furajere, pentru ca astfel să se amortizeze puţin preţurile. Pentru anul 2013, Moldova este deja complectată cu necesarul de păsări pentru producerea cărnii şi a ouălor. Situaţia în acest moment este sub control şi sperăm că atât MAIA, cât şi Guvernul vor accepta măsurile propuse de noi”, a declarat Ion Bâzgu. În Republica Moldova sunt peste 15 producători de ouă şi carne de găină. [BM sponsorizează în jumătate cheltuielile pentru sistemele de management al calităţii] Circa 70 de agenţi economici noi vor avea posibilitate să implementeze sisteme de management al calităţii ISO şi să obţină servicii de consultanţă în consolidarea poziţiilor pe piaţă în cadrul schemei de granturi a proiectului Băncii Mondiale (BM) „Ameliorarea competitivităţii”. Administratorul schemei de granturi este Camera de Comerţ şi Industrie, selectată de prin concurs de către BM. În perioada 2009-2011, 204 întreprinderi din Moldova au beneficiat de granturi de la BM în valoare de 50% din suma cheltuielilor la implementarea sistemelor de management al calităţii ISO sau pentru accesarea serviciilor de consultanţă. Valoarea medie a unui grant a constituit 61 de mii de lei. Potrivit lui Sergiu Harea, şeful Direcţiei dezvoltare economică a CCI, cele mai frecvent solicitate servicii au ţinut de elaborarea business-planurilor, studiilor de fezabilitate, cercetărilor de marketing. Economiile de 550 de mii de dolari din această perioadă au permis extinderea schemei de granturi pentru încă un an, până în vara anului 2013. „Cererile de participare urmează să fie prezentate timp de două săptămâni. În cadrul întâlnirii pe care am avut-o cu potenţialii beneficiari de granturi am prezentat unele date privind rezultatele întreprinderilor obţinute la implementarea sistemelor de calitate şi serviciilor de consultanţă. Ele au reuşit să-şi majoreze nivelul vânzărilor, să identifice noi parteneri de afaceri”, a menţionat Sergiu Harea. În perioada 2009 – 2011, 32% din întreprinderile care au aplicat la schema de granturi au fost din industria alimentară, zootehnie şi piscicultură, industria mobilei, industria cosmetică, industria textilelor. 15% din companii au fost din domeniul comerţului. Sub aspect regional, 89% din întreprinderi au fost din centrul ţării, 9% din nord şi 2% din sud. [În Moldova carburanţii se scumpesc mai puţin ca în Europa, dar preţurile rămân mai mari] În ultimii trei ani, preţul carburanţilor, fără componenta fiscală, a crescut în Moldova de aproape două ori mai puţin decât în Europa. Totuşi, preţurile de comercializare cu amănuntul la panou, atât la benzină, cât şi la motorină au fost, de regulă, puţin mai mari în raport cu cele medii din UE şi aceasta pentru că Moldova nu dispune de resurse de petrol, rafinării, fiind în totalitate dependentă de import. Potrivit unui comunicat de presă al Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Energetică (ANRE) începând cu anul 2009 şi până în prezent, în Republica Moldova preţurile de comercializare cu amănuntul a benzinei, fără taxele de stat, au crescut de 1,8 ori, media pe UE fiind de 2,5 ori. Majorările de preţuri la motorină au fost de 1,5 ori, faţă de de 1,9 ori în UE. În prezent majoritatea companiilor petroliere din Moldova se încadrează într-o rată de profitabilitate de 1-3%, comparativ cu rata de 10% prevăzută de Metodologia de calcul a preţurilor la produsele petroliere. Adaosul comercial nu depăşeşte 13-14% şi include toate costurile de transport, stocare şi profit. De menţionat că, în ultimii trei ani, marja companiilor petroliere s-a redus semnificativ. În 2009, adaosul comercial la benzină reprezenta 26%, iar la motorină – 28%. [●MIERCURI, 3 octombrie] [Vinăria Purcari a luat Marele Premiu în domeniul vitivinicol] Vinăria Purcari a obţinut Marele Premiu în domeniul vitivinicol pentru acest an. Potrivit deciziei Guvernului, premiul este acordat pentru băuturile de calitate Negru şi Roşu de Purcari, Rara Neagră Pinot Noir, Sauvignon şi Saperavi, precum şi alte vinuri apreciate atât în ţară, cât şi peste hotare. O premisă esenţială pentru acordarea premiului a fost activitatea de promovarea a vinurilor moldoveneşti, dar şi a imaginii Republicii Moldova în lume drept ţară producătoare de vinuri, pe care o desfăşoară cu perseverenţă Vinăria Purcari. Vinăria Purcari a fost înfiinţată în anul 1827. Vinurile sunt produse după tehnologia clasică. Pentru maturare se utilizează butoaie de stejar. Vinăria are beciuri şi 250 de hectare de terenuri pe care cultivă soiuri de viţă-de-vie performante din care se produc renumitele vinuri. Vinule de la Purcari sunt exportat în circa 20 de ţări, printre care România, Polonia şi Ucraina. [BERD oferă Moldovei 35 de milioane de euro prin intermediul MoREEFF] Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) împrumută Republicii Moldova 35 de milioane de euro prin instrumentul Facilităţii de Finanţare a Eficienţei Energetice în sectorul rezidenţial (MoREEFF). Banii vor putea fi accesaţi prin liniile de credit deschise în băncile locale. Persoanele care vor implementa proiecte de eficienţă energetică vor beneficia la finalizarea acestora de granturi între 20% şi 35% din suma creditului accesat. Fondul de granturi, în valoare de 11 milioane de euro, a fost instituit prin contribuţia Uniunii Europene şi Guvernului Suediei. „Prin acest al doilea program de eficienţă energetică vrem să susţinem familiile din Republica Moldova. Multe din ele se confruntă cu problema achitării facturilor pentru energie, iar aceasta este o povară”, a menţionat, la lansarea programului, Julia Otto, reprezentant permanent al BERD la Chişinău. Până în 2017 prin linia de credit MoREEFF vor fi susţinute financiar circa 8 mii de proiecte. Acestea vor viza instalarea virajelor duble, izolarea pereţilor, acoperişurilor, instalarea cazanelor pe biomasă, sistemelor solare de încălzire a apei, sistemelor de pompe termice, staţiilor cu schimbătoare de căldură, sistemelor inginereşti. Prezent la eveniment, ministrul dezvoltării regionale şi construcţiilor, Marcel Răducan, a remarcat că 45% din consumul final de energie în economia naţională reprezintă consumul clădirilor, din care circa 70% revine sectorului rezidenţial. Implementarea unor proiecte de eficienţă energetică în acest sector ar putea reduce consumul de energie cu până la 12%, din ţinta naţională de 20% pe care şi-o propune Republica Moldova să o atingă către 2020. Ministerul, cu susţinerea experţilor BERD, a elaborat proiectul Legii privind performanţa energetică a clădirilor şi un set de reglementări prin care vor fi stabilite cerinţele minime de performanţă energetică pentru clădirile noi. „Facilitatea de Finanţare a Eficienţei Energetice în sectorul rezidenţial al Republicii Moldova, lansată de BERD, ar putea reduce nu doar factura pentru proprietarii de apartamente, dar va contribui şi la îmbunătăţirea stării tehnice a blocurilor de locuit, la confortul termic din locuinţe”, a mai spus ministrul. [Premierul a dispus ca toate ordinele Serviciului Vamal să fie publicate] Premierul Vlad Filat a cerut Serviciului Vamal să asigure publicarea în Monitorul Oficial a tuturor regulamentelor şi ordinelor emise. Potrivit lui Vlad Filat, agenţii economici au nevoie de predictibilitate. Faptul că li se impun proceduri despre care află doar în momentul când trec vama nu este normal. Revenind la Regulamentul cu privire la înregistrarea navelor maritime sub pavilionul ţării, Vlad Filat a insistat ca orice navă maritimă sau aeriană care intră pe teritoriul Moldovei să treacă prin vamă. [Guvernul a promovat modificările în Legea privind piaţa produselor petroliere] Guvernul a aprobat, miercuri, 3 octombrie, modificări în Legea privind piaţa produselor petroliere. Vicepremierul Valeriu Lazăr, ministru al economiei, a declarat că cerinţele stabilite actualmente pentru operatorii petrolieri sunt exagerate şi limitează concurenţa pe această piaţă. Vicepremierul a precizat că e vorba, în primul rând, despre cerinţele la obţinerea licenţei, care solicită capacităţi de depozitare de 5mii tone şi capital propriu de minimum de 8 mln lei. Odată eliminate aceste cerinţe, se va oferi mai multor operatori posibilitatea de a intra pe piaţa produselor petroliere, subliniază Valeriu Lazăr. O altă restricţie exclusă se referă la interzicerea importului fără licenţă a carburanţilor pentru consum propriu. „Noi avem în agricultură întreprinderi care au mii de hectare de teren. Ele trebuie să aibă posibilitatea de a se asigura independent cu produse petroliere, iar legea actuală „îi trimite” la intermediari locali sau, ulterior, la companii off-shore. Dacă o firmă agricolă găseşte furnizori mai ieftini, ea trebuie să aibă dreptul de a importa carburanţi pentru necesităţile proprii fără licenţă”, a declarat Valeriu Lazăr. Directorul general al ANRE, Victor Parlicov, este de părere că se putea obţine o reducere cu 40-60 bani a preţului la litrul de benzină şi motorină şi în condiţiile aplicării metodologiei în vigoare, dacă toate instituţiile statului şi-ar fi făcut bine meseria. E vorba de Serviciul Vamal, Inspectoratul Fiscal, Consiliul Concurenţei etc. Potrivit lui Parlicov, acest proiect de modificare a legislaţiei a fost elaborat şi promovat în mare grabă, iar avizul ANRE este negativ. [● JOI, 4 octombrie] [Veaceslav Ioniţă: Cine cheltuieşte mai puţin de 25 de mii de lei lunar poate fi liniştit] Fiscul nu va avea dreptul să ia în vizor persoanele ale căror cheltuieli anuale, mai exact diferenţa dintre ceea ce declară că au câştigat şi ceea ce au cheltuit efectiv, este mai puţin de 300 de mii de lei, a spus deputatul Veaceslav Ioniţă într-un interviu pentru Radio Europa Liberă, explicând noua metodă de evaluare indirectă a veniturilor persoanelor fizice. Potrivit parlamentarului, estimarea indirectă a veniturilor este o politică de administrare fiscală, care urmăreşte să fie impozitaţi oamenii foarte bogaţi şi totodată să nu fie deranjaţi cetăţenii cu venituri modeste. „Cei care cheltuiesc mai puţin de 25 de mii de lei pe lună, vă rog să vă bucuraţi de viaţă şi să fiţi liniştiţi. Şi cei care cheltuiesc mai mult, dar achită impozite, tot trăiţi fericit şi nu vă faceţi griji. Singura întrebare va apărea la cei care cheltuiesc sume mai mari de 25 de mii de lei pe lună şi nu au dorit să plătească impozitul. Fiscul pur şi simplu, foarte prieteneşte, vă va întreba: nu vă supăraţi, dar plătiţi şi dvs. ca toţi ceilalţi din Republica Moldova impozitul pe venit? Ca în sportul acela publicitar: „Plăteşte impozite şi culcă-te şi dormi liniştit!”, a menţionat deputatul. Veaceslav Ioniţă spune că în lege este introdus tot instrumentarul de protecţie a cetăţeanului. „Atunci când fiscul crede că cineva face nişte cheltuieli, la sumele pe care le-am dat eu: nu mai mici de 100 de mii de lei pentru un anumit lucru, fie pentru foaie de odihnă, fie pentru asigurare (acolo sunt câteva capitole de cheltuieli), deci când omul face astfel de cheltuieli, fiscul imediat se uită la acest om să vadă dacă nu cumva cheltuielile nu sunt acoperite de veniturile lui. Dacă constată că este aşa, al doilea lucru pe care îl verifică este dacă el se încadrează în limita de cheltuieli curente, dacă nu greşesc 500 de mii de lei cheltuieli curente anuale. Deci, aceasta înseamnă că fiscul verifică dacă omul acesta nu cheltuieşte mai mult de 30 de mii de lei pe lună fără a avea acoperire justificată de unde a luat banii. Şi doar după aceasta fiscul pune o întrebare simplă: spuneţi vă rog, dvs. la cheltuielile acestea aţi plătit sau nu impozite. Dacă omul cheltuieşte mai puţin de 300 de mii de lei, fiscul nici nu are dreptul să pună întrebări”, a explicat Veaceslav Ioniţă. Deputatul recunoaşte că sistemul de monitorizare indirectă a cheltuielilor este dificil de implementat şi se aşteaptă ca în cinci ani să dea măcar anumite rezultate. „Pe tot acest parcurs de cinci ani vom lucra la acest model împreună cu fiscul, împreună cu Ministerul Finanţelor, împreună cu Parlamentul. Şi încă o dată vreau să repet un lucru simplu: noi, şi fiecare cetăţean al Republicii Moldova, este extrem de revoltat când aude că oamenii cu vile luxoase, de câteva milioane de euro, cu maşini de sute de mii de euro nu achită niciun impozit, în timp ce cei câteva sute de mii de bugetari din sărăcia lor achită acest impozit, sunt revoltaţi şi este o revoltă absolut firească”, a mai spus parlamentarul. Potrivit Inspectoratului Fiscal, metodele indirecte de estimare a veniturilor sunt aplicate cetăţenilor Republicii Moldova care nu desfăşoară activitate de întreprinzător şi care în perioada unui an fiscal, cu începere din 1 ianuarie 2012, obţin proprietăţi (bunuri imobiliare, valori mobiliare, mijloace de transport, mijloace băneşti) ce depăşesc cumulativ suma de 1 milion de lei, precum şi persoanele efectuează cheltuieli individuale peste suma de 500 de mii lei. Până la finele anului 2012, persoanele fizice care la 1 ianuarie anul curent aveau disponibile mijloace băneşti de peste 500 de mii de lei urmează să depună la fisc o declaraţie privind sumele respective. În cazul în care suma a fost mai mare de 1 milion de lei, declaraţia necesită să fie însoţită de documentele care confirma disponibilul sumei declarate. Odată confirmate, aceste sume nu vor fi supuse impozitării. [Ministerul Economiei propune prelungirea termenului de plată a TVA la import] Ministerul Economiei a elaborat un proiect de lege care prevede prelungirea termenului de plată a TVA de la 90 de zile la 6 luni la anumite tipuri de materie primă şi articole de completare importate, care se vor utiliza la fabricarea în exclusivitate a mărfurilor pentru export. Autorii susţin că acest proiect de lege vine să stimuleze atragerea investiţiilor pentru producerea mărfurilor destinate spre export. Legislaţia în vigoare permite prelungirea până la 90 de zile a termenului de plată a TVA de către producători în anumite condiţii, indiferent de valoarea capitalului social al intreprinderii şi destinaţia finală a consumului mărfurilor produse. Propunerea Ministerului Economiei de prelungire a termenului până la 6 luni e destinată în exclusivitate investitorilor majori, care vor asigura creşterea volumelor de mărfuri la export. Concomitent, se propune o abordare conceptuală nouă a urgentării procedurii de restituire a TVA şi a taxelor vamale, care indirect înseamnă scutirea de plata acestora. De asemenea, se propune o nouă modalitate de constituire a garanţiei, datorită căreia nu se va permite excluderea, chiar şi provizorie, a mijloacelor băneşti din fluxul financiar al întreprinderii. Produsele finite urmează a fi scoase obligatoriu de pe teritoriul ţării în decurs de 6 luni de la data declarării importului materialelor folosite la fabricarea acestora. Dacă pe parcursul sau la expirarea termenului menţionat a avut loc exportul producţiei finite, obţinută din prelucrarea mărfurilor pentru care s-a prezentat prelungirea termenului de plată a taxei vamale, transferul efectiv al TVA la buget nu se va mai efectua. Prin deciziile sale de regularizare, Serviciul Vamal va efectua procedura anulării sumelor taxei vamale anterior calculate. Dar dacă produsele finite au fost puse în liberă circulaţie pe piaţa internă sau a fost încălcat termenul de scoatere a lor de pe teritoriul ţării, organele vamale vor percepe taxa vamală, cu calcularea şi încasarea plăţilor stabilite şi cu aplicarea sancţiunilor şi a altor măsuri de executare silită a obligaţiei vamale, prevăzute de legislaţia în vigoare. În proiect sunt prevăzute o serie de produse la care nu poate fi prelungit termenul de achitare a taxei vamale şi TVA. Acestea se referă în special la produsele de origine animală, precum carnea şi lactatele, la amidonul extras din cartofi şi la zahăr. [Moldexpo va coordona reparaţiile în pavilionul 10 al Centrului de Expoziţii din Moscova] Moldexpo va coordona lucrările de reparaţie a pavilionului nr.10 de pe teritoriul Centrului de Expoziţii din Moscova. Autorităţile ruse promit să ofere în arendă Republicii Moldova, pe o perioadă de 50 de ani, 2693 metri pătraţi de spaţiu expoziţional la preţul simbolic de 1 rublă rusească, dacă vor fi efectuate reparaţiile necesare. „Suma necesară reabilitării pavilionului se estimează la 20 mln dolari. În acest moment bani în buget pentru acest scop nu sunt. Am decis să realizăm această idee printr-un proiect de parteneriat public-privat. Concursul pentru selectarea potenţialului investitor a fost anunţat şi prelungit de două ori. Din păcate, investitorul nu a fost găsit”, a spus miercuri, 3 octombrie, vicepremierul Valeriu Lazăr, ministru al economiei, explicând motivul pentru care s-a decis ca acest contract de arendă să fie semnat de către întreprinderea de stat Moldexpo. Întreprinderea nu dispune de 20 mln dolari pentru a efectua lucrările de reabilitare a pavilionului, dar va semna subcontracte cu investitori privaţi şi lucrările de reabilitare vor fi efectuate, a mai spus Valeriu Lazăr. Viitorul „Centru de Expoziţii şi Comerţ Moldova” din Moscova urmează să devină o pârghie importată de familiarizare a consumatorilor cu tradiţiile şi cultura moldovenească. Potenţialii investitori vor deschide în pavilionul reabilitat restaurante cu bucate naţionale şi vinuri moldoveneşti, baruri, magazine de meşteşuguri populare şi vestimentaţie cu elemente naţionale, alte unităţi recreative. [Experţii semnalează carenţe în mecanismul estimării indirecte a veniturilor] Persoanele fizice, ale căror venituri vor fi estimate indirect, vor avea nevoie de un interval de timp de 5-7 luni şi cheltuieli de 2-3 mii de lei pentru confirmarea mijloacelor financiare disponibile la situaţia din 1 ianuarie 2012, subliniază doctorul în economie Gheorghe Costandachi, autorul unui studiu elaborat de IDIS „Viitorul”. Potrivit modificărilor operate la Codul Fiscal, odată confirmate aceste sume, nu vor fi supuse impozitării. În opinia expertului, procedurile de confirmare sunt excesiv de birocratizate. „Pentru a confirma o sumă de bani primită de la o rudă de gradul trei, sub formă de împrumut sau remitenţe, contribuabilul trebuie să prezinte 23 de certificate, care să facă dovada rudeniei, inclusiv actele de naştere (deces) şi căsătorie a părinţilor, bunicilor, străbunicilor – un întreg arbore genealogic. Am putea să ne trezim peste câţiva la o reducere în jumătate a remitenţelor. Oamenii vor găsi alte canale de a le trimite în ţară decât cele oficiale, ca să ocolească impozitarea acestora”, a spus Gheorghe Costandachi. Autorul spune că unele articole din lege lasă loc pentru interpretări sau chiar se bat cap în cap cu altele. Nu este clară nici procedura de selectare a subiecţilor estimării indirecte. „Conducătorului Serviciului Fiscal de Stat i se dă dreptul să modifice lista persoanelor propuse pentru control final în cazul apariţiei unor informaţii suplimentare de la persoane suspecte. Ca să nu mai vorbim de stipulările ce se referă la posibilitatea de intrare a inspectorilor fiscali în locuinţa subiectului selectat pentru control, chiar dacă aceasta nu-i aparţine. Nu e clar ce va intra în raza acestui control fiscal prin metode indirecte, ce se va verifica la domiciliu: mobilierul, aparatele de uz casnic, bijuteriile, hainele?”, se întrebă doctorul în economie. Reprezentantul permanent al FMI la Chişinău, Tokhir Mirzoev, a spus că metodele şi sursele indirecte de estimare a veniturilor persoanelor fizice se aplică şi în alte ţări, de exemplu în România. Ele oferă posibilitatea de a-i pune pe toţi contribuabilii în aceleaşi condiţii. „La toate întrunirile vorbim despre presiunea fiscală care cade pe bugetari, pe persoanele cu venituri mici şi mijlocii. Aplicarea acestor metode indirecte de estimare a veniturilor îi va pune şi pe oamenii cu venituri mari în situaţia de a se conforma benevol şi de a plăti la timp şi în măsura cuvenită taxele şi impozitele”, a menţionat oficialul. Reprezentantul FMI, a apreciat că legislaţia secundară, regulamentele de aplicare a acestor metode trebuie să fie îmbunătăţite. [● VINERI, 5 octombrie] [ANRE: Nu există atât problema preţurilor mari la carburanţi, cât problema netransparenţei] În Moldova nu există atât problema preţurilor înalte pe piaţa produselor petroliere, cât problema preţurilor netransparente. La panou este afişat un preţ, în timp ce majoritatea tranzacţiilor se efectuează la preţuri mai mici, în baza tichetelor volumetrice şi cartelelor de reduceri, notează directorul general al Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Energetică (ANRE), Victor Parlicov. Poziţia este expusă în legătură cu modificările operate de către Guvern, la 3 octombrie, în Legea cu privire la piaţa produselor petroliere. În opinia directorul ANRE, reducerea preţurilor se poate obţine şi în condiţiile aplicării metodologiei în vigoare, dacă toate instituţiile statului şi-ar face bine meseria. Datele ANRE arată că, prin asemenea instrumente netransparente, preţurile efective de comercializare a produselor petroliere, faţă de cele afişate la panou, sunt în medie cu circa 0,40-0,60 lei/litru mai mici. Într-o informaţie remisă spre difuzare de către serviciul de presă al instituţiei se menţionează că ANRE a înaintat mai multe propuneri în scris Ministerului Economiei şi Guvernului să întreprindă acţiuni pentru a obliga companiile petroliere să-şi vândă produsele doar la preţurile afişate pe panou. Referitor la faptul că se constată anumite înţelegeri de cartel la stabilirea preţurilor, misiunea de contracarare a acestor tendinţe ţine de competenţa altei autorităţi, susţine Victor Parlicov. Potrivit ANRE, proiectul de modificare a Legii cu privire la piaţa produselor petroliere, avizat pozitiv de către Guvern, nu stabileşte soluţii pentru comerţul în baza tichetelor volumetrice. În intenţia de a reduce preţurile carburanţilor pe piaţa locală, Guvernul a propus ca formarea preţurilor de panou să se facă nu în baza preţurilor declarate în vamă (unde profitul deja este transferat în firme off-shore), dar a cotaţiilor Platt's, plus o marjă de 30%, însă nu mai mult de 0,2 $/litru la benzină şi 0,15$/litru la motorină. Totodată, Guvernul a propus ca marii consumatori de carburanţi, precum agricultorii, să poată importa produse petroliere pentru consumul propriu, fără necesitatea de a perfecta o licenţă de import, dar şi fără dreptul de a le comercializa. ANRE consideră că pârghiile administrative, precum plafonarea preţurilor, sunt măsuri ineficiente în condiţiile unei pieţe competitive. Dacă proiectul legii va fi adoptat de către Parlament în forma propusă, există riscul ca importatorii mari să forţeze eliminarea din piaţă a celor peste 70 de comercianţi mici, ceea ce ar fi un efect invers celui declarat la aprobarea proiectului. Calculele ANRE arată că, prin stabilirea preţurilor la carburanţi în baza cotaţiilor Platt's o marjă de 30% (cu plafon de 0,2$/litru şi, respectiv, 0,15$/litru) – fluctuaţiile preţurilor de panou ar fi fost mult mai accentuate, iar în perioada iulie-septembrie, în special costul benzinei ar fi fost chiar mai mare decât cel afişat. Cât ţine de excluderea obligativităţii companiilor petroliere de a dispune, la obţinerea licenţei de activitate, de capacităţi de stocare de 5 mii de tone şi capital propriu de 8 milioane de lei, pentru accesul mai multor operatori pe piaţă, serviciul de presă al instituţiei notează că aceste propuneri au fost expuse anterior şi susţinute de către ANRE.