Deși a fost elaborată și a intrat în vigoare noua Lege privind achizițiile publice, care transpune directivele europene, parțial elaborate regulamentele, prevăzute de legea nominalizată, schimbări esențiale în procesul de achiziții publice nu au intervenit, au menționat mai mulți participanți la o dezbatere publică, prilejuită de lansarea Raportului de monitorizare a achizițiilor publice: carențe identificate și recomandări de politici, prezentat vineri de IDIS Viitorul, transmite IPN.
”Reforma inițiată de Ministerul Finanțelor și Agenția Achiziții Publice în 2016 are obiective ambițioase: procese de achiziții transparente, fără corupție, utilizarea optimă a banilor din buget în interesul publicului, promovarea responsabilității instituționale, precum și personale a membrilor grupurilor de lucru pentru achizițiile publice, stimularea unui mediu de afaceri competitiv”, a menționat Diana Enachi, una din autorii Raportului.
Enachi a spus că au fost monitorizate 9 autorități contractante, de la care s-au solicitat informații despre desfășurarea achizițiilor publice. E vorba de consiliile raionale Anenii Noi, Hâncești, Soroca, Sângerei, Drochia, Căușeni, Stefan-Vodă, Cahul și Criuleni. Consiliul raional Criuleni n-a răspuns la solicitare. Au fost desfășurate 11 activități, la care au participat circa 500 de persoane, care au evaluat diferite aspecte ce vizează calitatea procesului de achiziții.
Principalele noutăți pe care le aduce Legea privind achizițiile publice, intrată în vigoare de la 1 mai anul curent, ține de mărirea pragurilor și termenelor de depunere a documentației și contractelor de achiziții, crearea Agenției Naționale de Soluționare a Contestațiilor (în afara Agenției Achiziții Publice), care trebuia să-și înceapă activitatea de la 1septembrie, dar o va începe în 2017, extinderea atribuțiilor și responsabilităților grupurilor de lucru pentru achiziții, atribuirea unui rol mai activ pentru societatea civilă în procesul de monitorizare a achizițiilor publice, acces larg la informațiile cu privire la procedura și rezultatele achizițiilor publice.
În Raport se menționează că noile prevederi presupun mai multă transparență în achizițiile publice, o calitate mai bună a achizițiilor. ”Totuși, nu este suficient ca legea că fie bună, dat trebuie si aplicată corespunzător în practică. Această responsabilitate nu aparține doar instituțiilor din domeniu,dar tuturor participanților la procedurile de achiziție și societății civile”, a specificat Diana Enachi.
”O lacună serioasă este că instituțiile publice asigură într-o măsură mai mică sau mai mare transparența achizițiilor publice, iar întreprinderile de stat sau municipale subordonate acestora, în mare parte, nu Astfel, achizițiile publice desfășurate de cele 240 întreprinderi de stat și 480 întreprinderi municipale,care dispun de un patrimoniul de 19 mln lei sunt netransparente”, a adăugat Diana Enachi.
De asemenea, rămâne o problemă planificarea achizițiilor publice, fapt care lipsește societate civilă de posibilitatea de a le monitoriza. Iar o problemă în desfășurarea achizițiilor publice este participarea restrânsă a agenților economici la procedurile de achiziții publice, lipsa de concurență, informarea insuficientă a agenților economic despre licitațiile privind achizițiile publice.
”Intrarea în vigoare a noii Legi va permite utilizarea eficientă a banilor publici, dacă instituțiile, inclusiv entitățile subordonate acestora se vor focusa nu atât pe proceduri, dar pe proces, dacă se va urmări generarea valorii pentru bani (value for money), în detrimentul alegerii celui mai mic preț. De asemenea, dacă va fi adoptat un cadru normativ coerent și simplu de aplicat și dacă instruirea membrilor grupurilor de lucru pentru organizarea achizițiilor va căpăta un caracter permanent”, a adăugat expertul Viorel Chivriga, cel de-al doilea autor al Raportului.
