UE oferă 40 mln euro pentru reforma instituţiilor de drept
- 16.03.2011 07:41
- 487
- 3 minute(ă)
-
Pentru reformarea instituţiilor de drept, Republica Moldova ar putea primi din partea partenerilor externi 40 de milioane de euro. Este vorba despre o reformă multidimensională care vizează Ministerul Afacerilor Interne, Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei, Procuratura Generală, sistemul judecătorec, transmite Info-Prim Neo.
Premierul Vald Filat a declarat după o şedinţă cu conducătorii instiuţiilor de drept şi cu partenerii externi că s-a discutat despre acţiunile care au fost întreprinse până în prezent şi acţiunile care urmează realizarea reformei. „Am prezentat planul de acţiuni, am convenit asupra faptului că în continuare avem nevoie de asistenţă ce ţine de consultări, dar şi sub aspect financiar. Aceste reforme presupun inclusiv investiţii şi am primit asigurări că în continuare vom fi sprijiniţi în acest sens”, a spus el.
Prim-ministrul a menţionat că o parte din investiţii vor fi suportate de bugetul de stat şi alta de către partenerii externi.
Potrivit premierului, cea mai complicată reformă vizează sistemul judecătoresc, MAI şi Procuratura generală. „Reforma economică este mai uşor de implementat decât reforma unor sisteme care ţin de mentalitate şi de o poziţie puternică din interior”, a declarat Vlad Filat.
Ministrul Justiţiei, Alexandru Tănase, a declarat că instituţiile de drept trebuie să asigure drepturile şi libertăţile cetăţenilor. „Aceasta presupune o funcţionare normală a acestor insituţii din punct de vedere procedural, ca un dosar care este instrumentat la MAI, la CCCEC, să nu se prăbuşească în instanţa de judecată, dar să culmineze cu o sentinţă de condamnare, dacă ne referim la sistemul de urmărire penală. În instanţele de judecată multe dosare se prăbuşesc, deoarece nu sunt instrumentate la fază de urmărire penală aşa cum trebuie. Ele nu sunt instrumentate, deoarece capacităţile sunt limitate, deoarece procurorii au salarii mici, ofiţerii de urmărire penală sunt prost salarizaţi, au un volum foarte mare de lucru şi din punct de vedere al dotării tehnice se află încă în perioada sovietică”, a declarat spus ministrul Justiţiei.
Potrivit lui, ca aceste lucruri să nu se mai întâmple, este necesar ca reforma să vizeze întregul sistem care ţine de urmărirea penală. „Noi vrem să redefinim şi să revedem noţiunea de urmărire penală şi să acceptăm un sistem distinct de cel care îl avem acum. Să plasăm sub controlul procurorului, inclusiv, activităţile operative de investigaţie, pentru a putea contesta în instanţă eventualele ilegalităţi”, a spus ministrul.
Alexandru Tănase a menţionat că o reformă amplă a sistemului de urmărire penală şi a sistemului de justiţie penală ar putea dura până la patru ani.
Oficialii au afirmat că în contextul acestei reforme nu se prevăd reduceri de cadre, dar fără salarizarea adecvată a angajaţilor instituţiilor de drept va fi complicat să se pretindă la calitate.
