Parlamentul a votat Strategia Securităţii Naţionale a Republicii Moldova
Parlamentul a votat vineri, 15 iulie, Strategia Securităţii Naţionale a Republicii Moldova. Viceministrul afacerilor externe, Andrei Popov, raportorul proiectului, a declarat că strategia va permite Guvernului să adapteze, în funcţie de evoluţiile pe plan intern şi extern, politica din domeniul securităţii naţionale, să identifice segmentele specifice ale sistemului securităţii naţionale care necesită reformare şi să determine un plan realist de implementare a reformelor, transmite Info-Prim Neo.
Potrivit viceministrului, Strategia Securităţii Naţionale va servi drept bază pentru elaborarea Strategiei militare naţionale, Strategiei de informare şi comunicare în domeniul apărării şi securităţii naţionale, precum şi a altor strategii sectoriale în domeniul securităţii naţionale.
În proiectul strategiei se menţionează că riscurile care ameninţă securitatea naţională este sărăcia, subdezvoltarea economică şi dependenţa energetică, conflictul transnistrean, factorul criminogen şi corupţia, problema demografică şi sănătatea populaţiei, calamităţile naturale şi instabilitatea sistemului financiar-bancar. De asemenea, securitatea Republicii Moldova este afectată de o serie de riscuri şi vulnerabilităţi care pot degenera în ameninţări în cazul ignorării sau gestionării inadecvate a acestora. Este vorba de instabilitatea politică, capacităţile reduse de securizare a frontierei de stat, insecuritatea alimentară etc.
Strategia Securităţii Naţionale prevede că Republica Moldova va participa la eforturile globale, regionale şi subregionale de promovare a stabilităţii şi securităţii internaţionale, prin cooperarea cu ONU, OSCE, NATO şi alte organizaţii internaţionale. Totodată, va fi dezvoltată cooperarea bilaterală cu Federaţia Rusă, în conformitate cu prevederile Tratatului politic de bază. Cooperarea va fi dezvoltată atât în plan bilateral, cât şi în cadrul mecanismelor consacrate de negocieri în formatul „5+2” pentru identificarea unor soluţii cuprinzătoare şi viabile a conflictului transnistrean.
Strategia mai prevede că vor fi continuate eforturile, pe plan intern şi extern, pentru soluţionarea conflictului transnistrean. Republica Moldova va coopera strâns atât în plan bilateral, cât şi multilateral, cu toţi actorii implicaţi în procesul de reglementare a diferendului. Totodată, se va pleda pentru sporirea rolului UE şi SUA în cadrul formatului de negocieri. În colaborare cu partenerii externi se va urmări obiectivul demilitarizării regiunii transnistrene, ca premisă indispensabilă pentru soluţionarea conflictului transnistrean. Vor fi continuate eforturile în plan extern vizând atingerea obiectivului retragerii complete a forţelor militare, echipamentelor şi muniţiilor Federaţiei Ruse de pe teritoriul Republicii Moldova, în conformitate cu deciziile pertinente adoptate în cadrul OSCE.
Existenţa pe teritoriul Republicii Moldova a unor forţe militare ilegale, precum şi staţionarea contingentului militar străin reprezintă un factor major de ameninţare în adresa securităţii naţionale, ceea ce influenţează modalitatea şi planurile de construcţie a sistemului de asigurare a securităţii militare a statului, se menţionează în proiectul strategiei.
Documentul mai prevede că forţele armate ale Republicii Moldova vor dezvolta capabilităţile convenţionale pentru a preveni, descuraja şi, în caz de necesitate, contracara o agresiune armată.