Tinerii cu studii superioare se încadrează mai uşor în câmpul muncii, BNS

Şansa de a găsi un loc de muncă după părăsirea sistemului educaţional este în funcţie de nivelul de studii. Cu cât nivelul de studii este mai înalt, cu atât ponderea persoanelor care găsesc un loc de muncă după părăsirea sistemului educaţional este mai mare, transmite Info-Prim Neo cu referire la un studiu realizat de Biroul Naţional de Statistică (BNS) „Intrarea tinerilor pe piaţa muncii”. Pentru 60% din respondenţii chestionarelor tranziţia de la învăţătură la muncă a fost relativ scurtă - până la 3 luni. Ponderea persoanelor care s-au încadrat în acest interval de timp a fost mai mare pentru persoanele din mediul rural faţă de cele din mediul urban. O treime din totalul acestor persoane au avut un loc de muncă semnificativ până la părăsirea sistemului educaţional sau exact îndată după părăsire. În medie, în cazul tinerilor care au căutat activ de lucru, de la momentul părăsirii sistemului de învăţământ şi până la găsirea primului loc semnificativ de lucru, au trecut 12 de luni. Dacă tinerii din oraşe au avut nevoie de 9 luni pentru a găsi un loc de muncă, atunci cei de la sate de circa 14 luni, arată studiul. Pentru fiecare al cincilea tânăr (22%) care a avut un loc de muncă semnificativ, tranziţia de la studii la muncă a avut loc, practic, instantaneu, acesta având deja un loc de muncă din timpul studiilor sau obţinându-l foarte repede. Alte 5% din tineri au avut un loc de muncă la care au lucrat mai puţin de 3 luni. Cea mai mare parte a tinerilor (57%), însă, a trecut prin fază de şomaj, căutând activ primul loc de muncă. Aproximativ 5% din tineri, înainte de a găsi un loc semnificativ de muncă în ţară, au lucrat un timp peste hotare. Ceilalţi tineri, din diferite motive nu au căutat activ de lucru . În perioada de referinţă, peste 747 mii persoane din grupa de vârstă de 15-34 ani nu aveau un loc de muncă în ţară şi nici nu căutau de lucru. Din ei 20% erau plecaţi la lucru peste hotare. Din cei rămaşi în ţară, circa 600 mii, 3% ar fi dorit să lucreze, însă nu au căutat de lucru din diferite motive, principalul motiv fiind descurajarea. Astfel, descurajaţi s-au declarat circa 50% din şomeri. Al doilea motiv, ca importanţă, a fost îngrijirea familiei, în special, îngrijirea copiilor. Totodată, cea mai mare parte, peste 583 mii, nu doreau să lucreze, iar 65% din ei urmau o formă de instruire. Din cauza responsabilităţilor familiale nu doreau să lucreze 16%, iar 8% se pregăteau să plece la lucru peste hotare sau abia sosiseră de peste hotare. Studiul BNS a fost realizat în trimestrul doi din anul 2009. Anchetele au fost completate de 1118,7 mii persoane cu vârsta de 15-34 ani din mediul urban şi rural.

Dvs. folosiți o componentă de ADS Blocker.
IPN e menținut din publicitate.
Susțineți presa liberă!
Unele funcționalități pot fi blocate, vă rugăm să dezactivați componenta de ADS Blocker.
Mulțumim pentru înțelegere!
Echipa IPN.