Creşterea economică în Moldova este extrem de vulnerabilă, ea fiind afectată de şocurile externe de la partenerii comerciali şi de evoluţiile la nivel global, precum şi de şocurile interne, cum ar fi episoadele de volatilitate politică şi şocurile legate de aspectele meteo-climatice. Redresarea economică lentă va fi influenţată de impactul întârziat al secetei din anul trecut, de restabilirea mediocră a cererii interne, date fiind recuperarea lentă a remitenţelor, cheltuielile de capital anemice şi constrângerile de finanţare cu care se confruntă economia. Astfel de opinii a expus Armine Khachatryan, reprezentanta permanentă a Fondului Monetar Internaţional (FMI) în Republica Moldova, răspunzând la mai multe întrebări ale jurnaliştilor, transmite IPN.
„În anul 2015 PIB real s-a contractat cu 0,5%, fapt determinat pe partea ofertei de declinul din agricultură, iar pe partea cererii – de consumul privat mai slab şi investiţiile mai mici. Am fost un pic surprinşi de faptul, că situaţia dificilă din sectorul bancar nu a avut un efect negativ mai profund asupra creşterii economice din anul trecut; deci, acest fenomen rămâne a fi de clarificat. Perspectivele pe termen scurt rămân a fi dificile”, a specificat Armine Khachatryan.
Fiind întrebată şi despre piaţa financiară, reprezentanta FMI a spus că mecanismele clare şi transparente de stabilire a tarifelor joacă un rol esenţial atât pentru companiile din sectorul energetic, cât şi pentru consumatorii finali. „Ajustarea corectă a tarifelor este importantă pentru companii, deoarece stabilirea tarifelor la utilităţile publice sub nivelul de recuperare a costurilor nu le permite companiilor să genereze un flux suficient de mijloace financiare pentru a menţine viabilitatea sistemului şi a investi în infrastructura energetică întru îmbunătăţirea calităţii serviciilor prestate”, a menţionat Armine Khachatryan.
Referindu-se la zonele economice libere (ZEL), oficiala a spus că atunci când este înfiinţată o ZEL, ţara gazdă speră, că dezavantajele vor fi compensate prin crearea locurilor de muncă noi şi stimularea comerţului. În practică, totuşi, în cazul multor ZEL-uri acest deziderat în final nu se materializează. Mai mult ca atât, datele empirice sugerează, că multe ţări în curs de dezvoltare care se bazează intens pe ZEL-uri, nu au reuşit să atragă mai multe investiţii străine directe. Potrivit ei, factorii cheie care afectează stimulentele pentru investitori includ stabilitatea economică şi politică, transparenţa cadrului legal, costurile şi calificarea forţei de muncă. În orice caz, mai spune aceasta, calea cea bună pentru a valorifica oportunităţile de creştere a economiei ţării este de a face Moldova la fel de atractivă pentru toţi investitorii, nu doar pentru cei din ZEL-uri.
