Cel mai important impact al deprecierii rublei ruseşti asupra economiei moldoveneşti va fi reducerea remitenţelor. Directorul Centrului Analitic Independent „Expert-Grup”, Adrian Lupuşor, a spus că se anticipează o reducere cu 20% a volumului de remitenţe din Federaţia Rusă, ceea ce, pe termen scurt, este echivalent cu reducerea cu circa 12% a influxului total de remitenţe, transmite IPN.
Potrivit comentariului „Expert-Grup”, o reducere permanentă cu 12% a volumului de remitenţe, în absenţa altor mecanisme de adaptare (migrarea către alte sectoare, către alte ţări), va fi însoţită de câteva efecte. Prima este creşterea nivelului de sărăcie monetară şi o scădere a consumului gospodăriilor casnice cu circa 5-7%. De asemenea, o scădere a consumului, combinat şi cu scăderea nivelului de producţie internă, va duce la reducerea bazei taxabile şi o scădere a încasărilor bugetare cu circa 3,5-3,7%, atât din contul TVA, cât şi a impozitelor indirecte. Se mai prevede că deficitul bugetar se va înrăutăţi, cu circa 1,0-1,5% faţă de scenariul de bază.
În comentariu se mai spune că, deşi este paradoxal, scăderea nivelului de venituri remise din Rusia în mod foarte probabil va determina un nou val de emigrare, atât către alte destinaţii, cât şi spre Rusia. Astfel, rata de ocupare ar putea să scadă cu circa 2-4%, ceea ce se va reflecta în capacităţile de producţie ale firmelor moldoveneşti. Reducerea ocupării va determina, pe termen scurt, o scădere a exporturilor şi o scădere a importurilor. Vor exista presiuni suplimentare, greu de cuantificat, asupra leului moldovenesc.
Principalele recomandări sunt ca politica monetară să rămână în continuare axată pe ţintirea inflaţiei, nu pe stabilizarea externă a leului, deoarece şocul va fi pe termen lung şi cursul trebuie să se ajusteze la noile realităţi. Pentru a menţine intacte nivelurile de cheltuieli sociale, Guvernul va trebui fie să identifice resurse de finanţare a deficitului bugetar aflat în creştere (cu implicaţii negative asupra nivelului datoriei publice), fie să raţionalizeze cheltuielile în cadrul sectoarelor şi între sectoare. Precizia în alocarea ajutorului social va trebui să crească vizibil. Deşi erorile de excluziune în sistem sunt foarte mici, cele de incluziune (din cauza corupţiei) sunt mari. Calculele Ministerului Economiei arată că, cu o distribuţie judicioasă şi bine ţintită a ajutorului social, resursele alocate în cadrul legii ajutorului social ar fi mai mult decât suficiente pentru a elimina definitiv sărăcia calculată la pragul naţional.
Expert-Grup mai susţine că prăbuşirea cu peste 20% a rublei ruseşti la data de 16 decembrie nu reprezintă criza în sine, ci manifestarea dramatică a unei crize care s-a copt în Federaţia Rusă în ultimii doi ani. Indicatori ai crizei se manifestau şi în vremurile când preţul petrolului era peste 100 de dolari. Aventurile geopolitice ale Rusiei în Ucraina şi sancţiunile economice, comerciale şi financiare de răspuns ale Occidentului au sporit presiunile asupra economiei ruseşti şi au accelerat manifestarea explozivă a crizei prin prăbuşirea valutei naţionale. Totodată, vinovată de situaţia curentă este anume guvernarea rusă care a instituit un model de capitalism de stat, unde exproprierile firmelor private sunt la ordinea zilei, iar marile corporaţii controlate de Kremlin operează în cadrul unor constrângeri bugetare foarte relaxate.
