Directorul Centrului Naţional Anticorupţie, Viorel Chetraru, a oferit astăzi, 2 decembrie, în plenul Parlamentului, mai multe detalii în dosarul fraudelor din sectorul bancar. Potrivit lui, CNA a intentat pe cazul BEM peste 40 de dosare penale, dintre care jumătate au fost expediate în instanţă. Actualmente, în privinţa a 14 persoane a fost înaintată învinuirea, totodată în instanţă sunt 8 inculpaţi în privinţa căror procesele penale sunt în derulare. Directorul Centrului a mai spus că o bună parte a prejudiciul poate fi recuperat, transmite IPN.
Directorul CNA a declarat că per total sunt investigate peste 50 de cazuri credite. Potrivit lui, luarea creditelor funcţiona după „principiul de suveică” – fiind luat un credit, iar ulterior era luat altul pentru a fi achitat precedentul şi tot aşa. Directorul CNA, susţine că administratorii băncilor vizate încă fac estimări a valorii creditelor şi cine sunt beneficiarii. În cadrul acestor dosare au fost audiate aproape 400 de persoane şi au fost efectuate peste 100 de percheziţii.
Viorel Chetraru a menţionat că în cadrul anchetei a fost stabilit circuitul banilor sustraşi din sectorul bancar şi au fost identificaţi beneficiarii a circa 200 de milioane de dolari. Aceşti bani ar fi ajuns în mai multe state precum – Elveţia, Estonia, China, Federaţia Rusă şi altele, fiind cheltuiţi pentru investiţii, imobile, achitare de servicii etc. El crede că o bună parte din bani s-a întors în ţară, în acest sens există informaţii operative şi în prezent se aşteaptă ca ele să fie confirmate ca urmare a comisiilor rogatorii.
Şeful CNA afirmă că din momentul preluării pachetului de control al statului, în 2013, instituţiile statului ar fi fost informate despre schemele existente în sistemul bancar şi că BEM ar putea ajunge la faliment. Potrivit lui Chetraru, procurorii urmează să dea calificări tuturor responsabililor de acest domeniu şi care nu au intervenit când a fost necesar.
Viorel Chetraru a menţionat că o bună parte a prejudiciul poate fi recuperat, dacă vor fi obţinute confirmări pentru informaţiile operative privind active procurate în afara ţării, de la partenerii străini şi ca urmare a comisiilor rogatorii. Potrivit lui, există o perspectivă bună de a recupera o bună parte din banii scoşi. Totodată, pentru moment în proces de derulare este şi o expertiză efectuată de către Institutul Naţional de Justiţie, care urmează să confirme sau să infirme mai multe versiuni ale oamenilor legii care efectuează ancheta.
Întrebat de deputaţi dacă au existat careva imixtiuni politice în anchetă, Viorel Chetraru a declarat că şi audierile organizate astăzi, pot fi calificate ca imixtiune politică în dosar. De asemenea, fiind întrebat de către liderul Partidului Liberal, Mihai Ghimpu, dacă cunoaşte cine este „naşul” acestui furt, Chetraru a declarat că da, însă nu a dat nume, declarând că „aţi vrut şedinţă publică”.
Iniţial, deputaţii au decis să desfăşoare şedinţa specială a Parlamentului cu uşile închise, însă după ce a fost audiat procurorul general, Corneliu Gurin, s-a hotărât ca şedinţa să devină deschisă. În cadrul acestei şedinţe urmează să fie audiat şi directorul SIS, Mihai Balan, guvernatorul BNM, Dorin Drăguţanu şi ministrul în exerciţiu al finanţelor, Anatol Arapu.
