Experţii recomandă jurnaliştilor să fie mai combativi în protejarea drepturilor lor de autor
- 12.10.2009 11:15
- 807
- 5 minute(ă)
-
Copierile sau compilările de produse jurnalistice din internet au devenit un fenomen permanent şi de proporţii ingrijorătoare, au semnalat mai mulţi reporteri şi manageri ai unor agenţi de presă şi publicaţii electronice în cadrul dezbaterii publice întitulată semnificativ „De ce se fură în on-line-ul moldovenesc” şiorganizată de compania de consultanţă în afaceri Consult Group, notează Info-Prim Neo.
Directorul Info-Prim Neo, Valeriu Vasilică, a spus că, în foarte multe cazuri, ştirile Agenţiei sunt preluate neautorizat sau „şmechereşte”, prin încălcarea normelor morale, profesionale, legale. Aceasta aduce instituţiei mari prejudicii economice şi de imagine. „De fapt, se fură, ca în codru, produsul Agenţiei, creat prin efort intelectual şi cu cheltuieli importante de resurse, se atentează la dreptul de autor”, a precizat Valeriu Vasilică. De cele mai multe ori, preluările au scop, declarat sau nedeclarat, de profit. El afirmă că toate acestea se întâmplă, inclusiv din cauza legislaţiei confuze în domeniu, care, printre altele, nu protejează dreptul de autor în cazul ştirilor. Potrivit lui, legiutorul foloseşte noţiuni inadecvate şi neprofesioniste, definind ştirile dpret „noutăţi ale zilei” sau „noutăţi cu caracter de simplă informare”.
Valeriu Vasilică a spus că furturile din internet au ajuns să îngrijoreze serios şi „casele mari” din domeniu. Spre exemplu, prestigioasa Agenţie Associated Press, şi-a făcut publică intenţia de a identifica utilizatorii care copie sau compilează informnaţiile, elaborând şi o strategie prin care intenţionează să-şi recupereze audienţa, dar şi veniturile, drastic diminuate de concurenţa site-urilor gratuite de ştiri.
Irina Bargan, jurist-expert în prorietatea intelectuală de la Consult Group, a spus că R. Moldova a aderat la Convenţia de la Berna şi legislaţia existentă în Moldova apără drepturile de autor. „Însă legislaţia nu protejează noutăţile cu caracter de informare a publicului. Se consideră, precum e scris şi în Constituţie, că prin difizarea, inclusiv preluarea lor, se asigură accesul la informaţie a publicului. La rândul lor, autorii ştirilor afirmă că nu este vorba despre „o simplă informare”, ci despre un produs, realizat, ca oricare altă operă prin efort intelectual. Confuzia se produce la nivelul interpretării normelor legislative, or, legea nu protejează ideea ci forma de realizare a acesteia. Respectiv, ştirea trebuie protejată ca formă concretă de expunere a unei noutăţi”, a afirmat Irina Bargan. Potrivit ei, protejarea produselor jurnalistice este o problemă globală şi de acest fapt sunt preocupaţi şi ziariştii din alte ţări. De exemplu, în Federaţia Rusă a fost elaborat şi un proiect de lege în acest sens, care a trezit mari discuţii în controversă.
Igor Popa, avocat şi managing partener la Consult Group, a îndemnat jurnaliştii să respecte şi ei aunumite reguli prevăzute de legislaţie, pentru ca ştirile on-line şi alte genuri de producţie jurnalistică să intre sub protecţia dreptului de autor. Astfel, fiecare ştire urmează să fie semnată, să fie indicate ora, yiu, luna şi anul difuzării, precum şi să fie utilizat semnul copyright-ului, litera latină C, luată într-un cerc.
De asemenea, Igor Popa a sugerat jurnaiştilor să iniţieze cazuri, inclusiv pe cale judiciară, dar nu numai, atuncă când le sunt lezate drepturile prin furturi. „În ansamblu, pot să confirm că legea privind protejarea dreptului de autor este funcţională. În instanţele de judecată au existat vreo 80 de dosare privind însuşirea drepturilor de autor. Era vorba de furturi sau plagiat a pieselor mizicale, filmelor. Au fost aplicate amenzi, chiar şi pedepse penale. Cunosc un caz, când o persoană a fost privată de libertate pe un termen de trei ani. Însă până acum nu a fost nici un dosar care să vizeze producţia jurnalistică. Cred că şi jurnaliştii ar trebui să dea dovadă de mai mult spirit combativ şi să se consolideze când e vorba de apărarea drepturilor lor de autor”.
Sergiu Brânză, jurist coordinator la departamentul drepturi de autor şi drepturi conexe al Asociaţiei de Stat pentru Proprietatea Intelectuală (AGEPI) a declarat că legislaşţia privind protejarea drepturilor de autor este flexibilă, poate şi trebuie modificată când se modifică realităţile. El, de asemenea, a invitat jurnaliştii să vină cu propuneri de modificări, ca ştirile să fie protejate.
Vlad Brercu, de la publicaţia electronică Busines-Expert şi Doina Costin de la Centrul pentru Jurnalism Independent, au pledat pentru implicarea mai activă a societăţii civile în soluţionarea problemei, inclusiv prin reanimarea activităţii consiliului de etică din breaslă şi crearea unor structuri noi în acest domeniu.
Organizatorii dezbaterilor s-au declarat disponibili să acorde jurnaliştilor suport juriduc şi metodologic în promovarea celor mai rezonabile soluţii care vor fi expuse pe parcurs.
Consult Group reprezintă un grup de companii de consultanţă, avocatură şi audit din Europa Centrală şi R. Moldova. Are experienţă de 6 ani în domeniul juridic, taxe, audit. În 2008 cifra de afaceri a depăţit suma de 1 mln dolari. Printre clienţi se numără companii multinaţionale din Europa Centrală, în special România, SUA şi ţările CSI.
