Patronatele propun restructurarea creditelor acordate agenţilor economici în valută străină, cu oferirea posibilităţii de rambursare a acestora la rata de schimb a leului moldovenesc la momentul contractării împrumuturilor. Aceasta este una dintre sugestiile făcute la o masă rotundă organizată de patronate pentru stabilizarea situaţiei pe piaţa valutară internă, transmite IPN.
Preşedintele Confederaţiei Naţionale a Patronatului din Moldova (CNPM), Leonid Cerescu, a spus că propunerile discutate vor fi înaintate cât mai curând executivului, pentru a îmbunătăţi condiţiile agenţilor economici care sunt în impas din cauza devalorizării leului.
Tudor Rusu, agent economic din domeniul transporturilor, a spus că toate vehiculele pe care le are întreprinderea sunt cumpărate în valută, iar încasările pentru serviciul prestat se fac în lei. Cheltuielile sunt enorme, pierderile ajungând la mii de lei. Acesta a spus că din mai multe surse cunoaşte că agenţii economici renunţă la afaceri din cauza situaţiei economice nestabile.
Un alt om de afaceri, din domeniul imobilelor, Alexandru Covalenco, a spus că toată materia primă pentru construcţia apartamentelor este procurată de peste hotare. Scumpirea valutei a generat preţuri de cost mai mari şi, respectiv, a crescut şi preţul de vânzare a locuinţelor. Dacă până la criză apartamentele se vindeau în medie 450-460 de euro pentru un metru pătrat, acum au ajuns să coste 550-560 de euro. Problema este că nu există cumpărători la aşa preţ. Alexandru Covalenco a venit cu propunerea să se ofere termen de o lună organelor abilitate pentru a stabiliza situaţia, iar în caz contrar agenţii economici care înregistrează pierderi să nu plătească impozite.
Prezent la masa rotundă, prim-viceguvernatorul Băncii Naţionale, Marin Moloşag, a spus că BNM vine cu două soluţii, printre care modificarea procedurii de evaluare a activelor, astfel ca băncile să aibă o marjă mai mare de creditare. O altă soluţie este să fie majorate plafoanele pentru creditele neacoperite cu gaj pentru persoanele fizice de la 30 de mii la 100 de mii de lei, iar pentru persoanele juridice de la 100 de mii la 500 de mii de lei. Aceasta ar permite potenţialilor debitori să contracteze credite fără gaj şi băncile să nu creeze fonduri de risc pentru aceste credite, cu impact pozitiv şi asupra ratelor.
