Renato Usatîi a fost cel mai mediatizat politician în ultima săptămână de campanie electorală, cu 87 de apariţii în ştirile televizate. El este urmat în top de Vlad Filat, cu 63 de apariţii, Igor Dodon şi Marian Lupu, cu câte 50, Vlad Plahotniuc şi Vladimir Voronin, cu câte 36, şi Mihai Ghimpu, cu 26. Datele fac parte din raportul numărul 6 de monitorizare a mass-media în campania electorală pentru alegerile parlamentare din 30 noiembrie 2014, prezentat astăzi în cadrul unei conferinţe de presă la IPN. Raportul a fost realizat de Asociaţia Presei Independente, Centrul pentru Jurnalism Independent şi Asociaţia Presei Electronice, în cadrul Coaliţiei Civice pentru Alegeri Libere şi Corecte.
Renato Usatîi este şi lider la capitolul apariţii în context negativ – 29, urmat de Igor Dodon – 19, Vlad Plahotniuc – 18, Vlad Filat, Dorin Chirtoacă şi Grigore Petrenco – câte 7. În context pozitiv cel mai des a apărut Vlad Filat – 17, Marian Lupu – 7, şi Vlad Plahotniuc – 6.
Directorul APEL, Ion Bunduchi, a menţionat că, în ceea ce priveşte mediatizarea funcţionarilor de stat, situaţia a fost firească: cel mai des a apărut în ştirile TV preşedintele Nicolae Timofti – de 48 de ori, urmat de premierul Iurie Leancă – 32, şi preşedintele Parlamentului, Igor Corman – 7.
La capitolul concurenţi electorali, lider detaşat a fost PDM, cu 263 de apariţii, în mare parte datorită posturilor Prime TV, Publika TV, Canal 2 şi Canal 3, care l-au prezentat în context pozitiv, şi Jurnal TV, care l-a prezentat în context negativ. PDM este urmat de Partidul „Patria” – 181 apariţii, PLDM – 146, PCRM – 117, PL şi PSRM – câte 87. Partidul „Patria” a fost concurentul care a apărut cel mai des în context negativ – de 67 de ori, urmat de PDM – 42, PSRM – 38, şi PCRM – 16. Din punct de vedere al apariţiilor în context pozitiv, lider este PDM cu 64 de apariţii, urmat de PLDM – 37, PL – 5, PCRM şi PPRM – câte 4.
Monitorizarea are loc în cadrul unui proiect finanţat de Fondul Naţional pentru Democraţie (NED) al SUA, Ambasada SUA în Republica Moldova şi de Fundaţia Est-Europeană din fondurile alocate de Guvernul Suediei prin intermediul Agenţiei Suedeze pentru Dezvoltare şi Cooperare Internaţională (Sida) şi Ministerul Afacerilor Externe al Danemarcei (DANIDA).
