● LUNI, 11 aprilie

Antreprenorii moldoveni, informaţi despre oportunităţile DCFTA 

Mai mulţi oameni de afaceri din Chişinău, dar şi din centrul ţării, vor participa la o sesiune practică în ceea ce priveşte provocările şi oportunităţile aferente implementării Zonei de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător UE – Moldova (DCFTA). De asemenea, antreprenorii vor primi informaţii privind modalităţile de aplicare la sursele existente de finanţare şi susţinere a antreprenorilor în contextul implementării DCFTA. Potrivit unui comunicat de presă al Programului UK – Asistenţă pentru reforme, antreprenorii vor fi informaţi şi despre regimuri şi măsuri comerciale curente, infrastructura calităţii, inclusiv aspecte practice aferente standardelor sanitare şi fitosanitare, standarde sanitar-veterinare.Anterior, seminare similare s-au desfăşurat şi în alte regiuni ale ţării cu scopul de a informa antreprenorii despre beneficiile, provocările şi impactul pe care îl are DCFTA asupra activităţii acestora.

Banca Mondială, dispusă să susţină noi proiecte în domeniul tehnologiilor informaţionale 

Banca Mondială este dispusă să susţină noi proiecte în domeniul dezvoltării Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor, cu accent pe proiecte cu impact social, pentru a contribui la dezvoltarea sectoarelor şi regiunilor dezavantajate din punct de vedere economic şi tehnologic. Identificarea oportunităţilor pentru asistenţă Republicii Moldova în realizarea scopurilor din Agenda „Moldova digitală 2020” referitoare la crearea infrastructurii pentru internet pe bandă largă în zonele rurale a constituit subiectul discuţiilor purtate de ministrul tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor, Vasile Botnari, cu o echipă din cadrul Băncii Mondiale. „Obiectivul asumat de către MTIC prin promovarea Programului de dezvoltare a reţelelor în bandă largă pe anii 2016-2020 este să reducă decalajul de internet de mare viteză şi disparităţile dintre zonele urbane şi cele rurale, sporind astfel calitatea vieţii în localităţile respective, oferind populaţiei mai multe posibilităţi de dezvoltare economică şi culturală”, a menţionat Vasile Botnari, citat într-un comunicat de presă al MTIC.

Dan Mitriuc, noul director al Moldtelecom 

SA „Moldtelecom” are de astăzi, 11 aprilie, un nou director general. Acesta este Dan Mitriuc, care potrivit presei a fost angajat anterior la Victoriabank. Potrivit unui comunicat de presă al companiei, decizia a fost luată de Consiliul SA „Moldtelecom”, care l-a desemnat pe Dan Mitriuc în această funcţie în urma unui concurs public la care au aplicat 11 participanţi.

Condiţiile de iniţiere a controlului de stat în perioada moratoriului 

Echipa Ministerului Economiei a elaborat Regulamentul privind iniţierea controlului de stat în perioada moratoriului. În contextul intrării în vigoare, de la 1 aprilie, a Legii privind moratoriu asupra controlului de stat, conform prevederilor acesteia, a fost permisă efectuarea controalelor în anumite condiţii, autorizaţia în acest scop fiind eliberată de Ministerul Economiei. Într-un comunicat de presă remis de Minister se menţionează că potrivit Regulamentului, instituţia abilitată cu funţii de control se poate adresa Ministerului Economiei cu un demers, motivându-şi intenţia de a efectua controlul, iar Ministerul după examinarea acestui demers, va elibera autorizaţia de control. Regulamentul conţine formularul-tip al demersului şi oferă explicaţii cu privire la informaţia necesară pentru a fi expusă/prezentată de către organul abilitat cu funcţii de control, care va solicita Ministerului Economiei iniţierea procedurii de control de stat la faţa locului.

● MARŢI, 12 aprilie

Valeriu Ghileţchi: O serie de majorări din politica bugetar-fiscală nu vor fi votate 

Mai multe majorări propuse de către Guvern în politica bugetar-fiscală pentru anul 2016 nu vor fi votate de către Parlament. Declaraţia a fost făcută de către deputatul PLDM, Valeriu Ghileţchi, în cadrul emisiunii „Loc de dialog”, de la postul public „Radio Moldova”. „Este vorba de o serie de chestiuni, cum ar fi vinietele, impozitele funciare sau pentru mijloacele de transport. Aceste impozite noi nu au fost gândite cum se cuvine. Nu cred că este corect ca aceleaşi impozite să fie plătit de către cetăţeanul care circulă zilnic cu automobilul şi de către cel care ţine în garaj o maşină defectată”, a spus parlamentarul . Referindu-se la problema vinietelor, Ghileţchi a opinat că mai întâi Guvernul ar trebui să micşoreze taxele pentru importul automobilelor.

Tiraspolul reduce taxele de import 

În luna curentă se reduc taxele de import la produsele alimentare şi non-alimentare în regiunea transnistreană. Aşa-zisul executiv al regiunii a luat o decizie în acest sens, care urmează să intre în vigoare după publicarea oficială. Potrivit presei de la Tiraspol, taxele de import la producţia din lapte, carne, peşte şi cereale se reduce de două ori, la unele produse din carne şi peşte se reduce chiar de cinci ori. Decizia de a reduce taxele de import are ca scop îmbunătăţirea situaţiei pe piaţa valutară a regiunii, care se confruntă cu un deficit foarte mare, de a mări concurenţa şi a contribui astfel la micşorarea preţurilor. Noile taxe vor fi în vigoare până pe 1 iulie când va fi examinată eficacitatea lor şi luată o nouă decizie.

Expert-Grup recomandă o planificare mai riguroasă a proiectelor finanţate din surse externe 

Experţii Centrului analitic Independent „Expert -Grup”, care au examinat mai multe rapoarte de audit ale Curţii de Conturi, recomandă o planificare mai riguroasă a proiectelor finanţate din exterior. În cadrul unei conferinţe de presă, experţii au declarat că în privinţa la performanţa mai multor proiecte finanţate din surse externe există mari rezerve. Economista Centrului, Tatiana Savva, a declarat că de aceasta dată, au fost selectate rapoartele de audit ale Curţii, prezentate în a doua jumătate a anului trecut şi în care este apreciată performanţa obţinută în cadrul implementării unor proiecte finanţate din surse externe. Este vorba despre proiectul de reformare a securităţii frontierei de stat, implementat de MAI şi finanţat de UE. La fel, este vorba despre proiecte în domeniul educaţiei şi asistenţei sociale, susţinute de Uniunea Europeană, Banca Mondială şi alţi donatori externi, valoarea acestora ridicându-se la un miliard de lei.

O nouă componenţă a Consiliul economic al prim-ministrului 

Consiliul Economic al prim-ministrului are o nouă componenţă. Premierul Pavel Filip a semnat o dispoziţie în acest sens. Astfel, 59 de membri – miniştri, antreprenori, reprezentanţi ai autorităţilor publice şi comunităţii donatorilor au format grupuri de lucru tematice. Consiliul va acţiona în sprijinul activităţii antreprenorilor, se va concentra pe înlăturarea constrângerilor principale ce stau în calea dezvoltării sectorului privat. Potrivit unui comunicat de presă al Guvernului, din noua componenţă a Consiliulu fac parte secretarul general al Cancelariei de Stat, 8 miniştri, reprezentanţi ai organizaţiilor şi instituţiilor internaţionale, şi ai autorităţilor publice centrale. Pentru îndeplinirea atribuţiilor şi realizarea mai eficientă a activităţilor Consiliului au fost create 3 grupuri de lucru tematice, care vor semnala şi vor dezbate în cadrul şedinţelor barierele cu care se confruntă mediul de afaceri.

●MIERCURI, 13 aprilie

80 de milioane de dolari pentru drumurile locale din Moldova 

Banca Mondială va acorda 80 de milioane de dolari pentru reabilitarea drumurilor locale din Republica Moldova. Prim-ministrul Pavel Filip a avut o întrevedere cu managerul de ţară al Băncii Mondiale în Moldova, Alex Kremer, în cadrul căreia cei doi oficiali au remarcat caracterul dinamic al relaţiilor bilaterale şi oportunităţile de consolidare a cooperării între Guvern şi Banca Mondială. Potrivit unui comunicat de presă al executivului, prim-ministrul a apreciat  documentul elaborat de experţii Băncii Mondiale „Analiza performanţei şi lecţiilor învăţate”. Acesta reprezintă un rezumat al implementării Strategiei de parteneriat cu Moldova pentru perioada 2014-2017. Pavel Filip a evidenţiat că recăpătarea încrederii partenerilor de dezvoltare este extrem de importantă, iar deblocarea asistenţei externe va impulsiona ritmul de implementare a agendei de reforme.

Moldova a câştigat procesul împotriva „Komstroy” la Curtea de Apel din Paris 

Cererea depusă de Ministerul Justiţiei pe cazul Republica Moldova versus firma „Komstroy”, succesoarea de drept a companiei ucrainene „Energoalians”, a fost admisă de către Curtea de Apel din Paris. Astfel, prin aceasta a fost recunoscută drept ilegală sentinţa arbitrală adoptată pe 25 octombrie 2013 pe acest caz, care a fost contestată de autorităţile din Moldova şi vor fi deblocate conturile întreprinderii de stat „MoldATSA”. Potrivit unei investigaţii realizată de Rise Moldova, sechestrul conturilor din Belgia a fost aplicat după ce Arbitrajul Comercial Internaţional din Paris a obligat Republica Moldova să achite firmei „Energoalians” 47 de milioane de dolari, care reprezintă datorii şi penalităţi acumulate de întreprinderea de stat „Moldtranselectro” pentru energia electrică livrată de firma ucraineană acum 15 ani. Anterior instanţele de judecată din Ucraina şi Republica Moldova au respins examinarea cererilor „Energoalians”, iar autorităţile de la Chişinău şi de la Kiev au anunţat că nu există nicio datorie a „Moldtranselectro” faţă de „Energoalians”.

Procedura de autorizare a medicamentelor pe piaţa autohtonă, simplificată 

Mai multe medicamente calitative vor deveni mai accesibile pe piaţa farmaceutică din Republica Moldova. În acest sens, Ministerul Sănătăţii a simplificat procedura de autorizare a produselor farmaceutice pe piaţă autohtonă. Potrivit unui comunicat de presă al instituţiei, în cazul medicamentelor înregistrate de către Agenţia Europeană pentru Medicamente (EMA) sau în cel puţin o ţară din Spaţiul Economic European, sau Elveţia, SUA, Canada, Japonia, Australia, solicitantul înaintează la Agenţia Medicamentului şi Dispozitivelor Medicale o cerere privind evaluarea dosarului în procedură simplificată. Producătorii din aceste ţări nu vor mai depune substanţe de referinţă, impurităţi şi mostre de medicament pentru efectuarea controlului calităţii la etapa autorizării. De asemenea, solicitantul va depune o declaraţie pe proprie răspundere, în care să specifice că dosarul depus este identic cu cel acceptat de către EMA sau de către autorităţile de reglementare naţionale competente din aceste ţări. Această măsură îl va responsabiliza pe deţinătorul de certificat de înregistrare a medicamentului şi ulterior va contribui la supravegherea medicamentelor, care urmează să fie plasate pe piaţa Republicii Moldova.

Companii moldoveneşti, pe pieţele internaţionale, datorită granturilor oferite de PAC II 

Unitatea de Implementare a Proiectului Ameliorarea Competitivităţii a aprobat spre finanţare alte 7 dosare de dezvoltare a afacerilor orientate la export. Companiile vor beneficia de asistenţă financiară nerambursabilă pentru a-şi spori competitivitatea pe pieţele externe de desfacere. Printre beneficiarii proiectului se numără producători de textile, uleiuri vegetale, ceaiuri, de produse electronice şi mecanice, precum şi servicii şi tehnologii informaţionale. Potrivit unui comunicat de presă al echipei proiectului, unul dintre aceştia este producătorul de uleiuri „Azamet Grup”, care intenţionează să exporte o serie de produse noi, cum ar fi pâinea, inclusiv fără gluten, cu adaos de făină din seminţe de struguri sau făină din seminţe de cânepă. La fel, este vorba despre paste din aceleaşi ingrediente, precum şi lapte de cânepă fără conţinut de lactoză. În acest sens, compania a aplicat pentru finanţarea serviciilor de elaborare a fişelor tehnologice pentru noile produse, a unei strategii de marketing, precum şi dezvoltarea instrumentelor de marketing a acestora – mărci comerciale, broşuri şi cataloage, site web.

Guvernul va primi consiliere în politici economice 

Agenţia pentru Cooperarea Internaţională a Germaniei (GIZ) va implementa în următorii doi ani proiectul „Consiliere a Guvernului Republicii Moldova în politici economice”. Conceptul proiectului, care are un buget de 2,8 milioane de euro, a fost prezentat viceprim-ministrului, ministrului economiei, Octavian Calmâc, de şeful echipei GIZ Moldova, Ronny Bechmann. Ronny Bechmann a accentuat că acesta va oferi servicii de consultanţă pentru cabinetul primului-ministru şi a agenţiilor guvernamentale relevante care promovează investiţiile, în special Comisia economie, buget şi finanţe, Cancelaria de Stat, Ministerul Economiei şi MIEPO. Şeful echipei GIZ Moldova a specificat că la moment a fost confirmată disponibilitatea proiectului de a susţine implementarea Strategiei Naţionale de atragere a investiţiilor şi promovare a exporturilor pentru perioada 2016-2020.

Registul Vitivinicol a fost lansat în versiune de testare 

Versiunea preliminară a programului software Registrul Vitivinicol (RVV) a fost aprobată şi lansată în versiunea de testare. Până la sfârşitul verii în soft vor fi introduse datele din toate cererile de înregistrare a parcelelor viticole. De asemenea, pe parcursului celui de-al doilea trimestru al anului, elaboratorul softului planifică interacţiunea acestuia cu Registrul de stat al populaţiei şi Registrul de stat al unităţilor de drept, ceea ce, potrivit lui, va contribui la sporirea transparenţei în sectorul vitivinicol din Republica Moldova. Potrivit unui comunicat de presă al Oficiului Naţional al Viei şi Vinului (OVV), decizia de lansare şi testare a softului a fost luată în cadrul unei şedinţe comune a Oficiului, Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare, Agenţiei Naţionale de Dezvoltare Rurală ACSA şi Centrul de Informare Agricol. Ministrul agriculturii şi industriei alimentare, Eduard Grama, a menţionat că într-o ţară cu tradiţii seculare vitivinicole, menţinerea evidenţei tuturor actorilor din procesul de producere a vinului a devenit o obligaţie în era vitezei şi a informaţiei. Potrivit lui, prin crearea acestui Registru, este urmărită intenţia de a crea condiţii favorabile pentru cunoaşterea exactă a caracteristicilor celor implicaţi în sectorul vinicol. Totodată, pentru a spori calitatea materiei prime şi a vinului îmbuteliat, mărind astfel competitivitatea acestor produse pe piaţa internă şi pe cea externă.

● JOI, 14 aprilie

Cadrul de reglementare în domeniul vamal va fi optimizat 

Guvernul a aprobat o decizie privind revizuirea ordinelor şi actelor normative cu caracter de reglementare a activităţii de întreprinzător, emise de Serviciul Vamal în perioada 2000-2016. Aceasta prevede abrogarea unui număr de 169 ordine şi alte acte normative, emise de Serviciul Vamal, care şi-au pierdut valabilitatea, au devenit caduce în virtutea actualizării unor prevederi din legile în vigoare. Iniţial, acest număr a fost mai mic în raport cu cel al ordinelor şi actelor normative examinate (439) dar Serviciul Vamal a suplimentat lista cu un număr de 100 de ordine şi acte departamentale. Altă listă include 52 acte normative, ce urmează să fie reexaminate în cadrul Grupului de lucru pentru Reforma regulatorie, 6 documente vor fi publicate, conform prevederilor legislației în vigoare, în Monitorul Oficial, iar un ordin, care se referă la formulare de executare silită a obligaţiilor vamale, emis la 18 ianuarie 2014, va fi supus expertizei juridice şi înregistrat în Registrul actelor normative departamentale.

CNPM: Două decenii de promovare a mediului favorabil activităţii de întreprinzător 

Cele două decenii scurse de la constituirea Confederaţiei Naţionale a Patronatelor din Moldova au avut în calitate de laitmotiv ideea de promovare a mediului favorabil activităţii de întreprinzător, a declarat preşedintele CNPM, Leonid Cerescu. „Ne-am propus să susţinem afirmarea în Republica Moldova a unor condiţii favorabile pentru dezvoltarea activităţii antreprenoriale. Am în vedere instituirea unor reguli clare şi transparente de joc şi tratament echitabil aplicat tuturor agenţilor economici, indiferent de dimensiunea afacerii ”, a menţionat preşedintele Confederaţiei. În opinia sa, doar aceste două premise pot asigura o dezvoltare susţinută a sferei afacerilor, crearea unor locuri de muncă atractive şi bine remunerate, inclusiv pentru tineri şi, în consecinţă, o creştere economică durabilă în Moldova. Pe parcurs de 20 ani, au fost întreprinse zeci de acţiuni în acest sens, multe din ele s-au încununat de succes, afirmă Vladislav Caminschi, şeful secţiei relaţii interne şi externe a CNPM. Acestea se referă, în primul rând, la calitatea de partener social a Patronatelor în dialogul cu Guvernul.

 Vânzările pe piaţa serviciilor de comunicaţii electronice au crescut în 2015 

În anul 2015, volumul total al vânzărilor pe piaţa serviciilor publice de comunicaţii electronice a crescut, faţă de anul 2014, cu 120,5 milioane de lei (+1,8% şi a depăşit cifra de 6,9 miliarde de lei. Această creştere fiind determinată, în temei, de dezvoltarea rapidă a pieţei serviciilor de acces la internet mobil şi fix. Despre aceasta au comunicat responsabili din cadrul Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Comunicaţii Electronice şi Tehnologia Informaţiei joi, 14 aprilie, la o conferinţă de presă. Conform prezentării, unele dintre cele mai solicitate servicii pe parcursul anului trecut au fost serviciile de acces la internet mobil şi fix. Timp de un an numărul total al utilizatorilor acestor servicii a sporit cu 4,4% şi a însumat 2,2 milioane. Rata de penetrare a serviciilor de acces la internet mobil, raportată la 100 de locuitori, s-a ridicat la 49,4%, iar a serviciilor de acces la internet fix – la 15%. Totodată, vânzările pe piaţa serviciilor de acces la internet mobil au crescut cu 20,1% şi au însumat 579 de milioane de lei, iar cele ale serviciilor de internet fix - cu 11,8% şi au atins pragul de 1,50 miliarde de lei, depăşind, pentru prima dată, veniturile provenite din vânzarea serviciilor de telefonie fixă.

 Moldovagaz a avut pierderi de peste 3 miliarde de lei în anul 2015 

SA „Moldovagaz” a avut pierderi de 3,1 miliarde de lei în activitatea sa economico-financiară în anul 2015, acestea fiind cauzate de deprecierea monedei naţionale, în special diferenţa de curs negativă aferentă datoriilor istorice pentru gazele naturale furnizate. De asemenea, compania menţionează că o altă cauză a pierderilor este politica tarifară „neprofitabilă a ANRE exprimată prin nerevizuirea tarifelor la gazele naturale din perioada 2011-2015, inclusiv datoriile întreprinderilor sectorului termoenergetic”. Potrivit unui comunicat de presă al companiei, diferenţa de curs valutar a fost stabilită reieşind din recalcularea în lei moldoveneşti la data raportării datoriilor „Moldovagaz” faţă de Gazprom şi SRL „Factoring-Finans”. Pentru referinţă, la 31 decembrie 2014 cursul oficial al leului moldovenesc faţă de dolar constituia 15,6152 lei, iar pe parcursul anului 2015 cursul s-a majorat cu 25,9%, pentru ca la 31 decembrie 2015 să constituie 19,6585 lei. Prin urmare, deprecierea monedei naţionale a influenţat negativ condiţiile de convertire a valutei pentru asigurarea decontărilor cu Gazprom.

● VINERI, 15 aprilie

IPRE: Vânzările de vinietă au crescut, iar încasările din accize la buget au scăzut

Actualul mecanism, aplicat de Ministerul Finanţelor la achitarea taxelor pentru importul de autovehicule, este unul depăşit şi inechitabil faţă de posesorii acestora.   Din anul 2013, vânzările de vinietă de termen lung au crescut de 6,5 ori, iar încasările din accize la buget au scăzut cu 30%. Concluziile aparţin experţilor Institutului pentru Politici şi Reforme Europene, care au efectuat o notă analitică pe marginea proiectului privind politica bugetar-fiscală pentru anul 2016. Într-un comunicat de presă remis de IPRE se menţionează că estimările specialiştilor arată că, din vânzarea vinietei cu termen de 180 de zile, timp de 3 ani bugetul de stat a încasat 55,7 milioane de lei. Totodată, experţii spun că circa 17 300 de autovehicule înmatriculate în străinătate circulă pe drumurile locale, fără vreo restricţie. Dacă posesorii acestor automobile ar fi achitat accizele de import, bugetul ar fi putut încasa până la 470 de milioane de lei.

Tiraspolul reduce tarifele la gaze şi lumină pentru cei din sate

Administraţia de la Tiraspol a decis să reducă tarifele la gaz şi energie electrică pentru locuitorii satelor din regiunea transnistreană. Tarifele se vor reduce de la 1 mai cu 20%. Potrivit presei de la Tiraspol, decizia a fost luată pentru a acorda susţinere locuitorilor din mediul rural unde în mare parte sunt pensionari şi bugetari. Prevederea este valabilă până la finele anului curent. Astfel, pentru un kw/h locuitorii satelor din regiunea transnistreană vor achita 46 de copeici (circa 80 de bănuţi n.r.). Tariful pentru gaze naturale stabilit este de 65 de copeici per metru cub (circa 1,15 lei n.r.).

Eliminarea barierelor în calea businessului rămâne preocuparea majoră a CNPM

Confederaţia Naţională a Patronatelor din Moldova (CNPM) a fost şi rămâne activ angajată în promovarea şi implementarea reformei cadrului de reglementare a activităţii de întreprinzător (reforma regulatorie), iniţiată de Guvern în încă 2004. Scopul reformei regulatorii este de a crea un mediu favorabil pentru dezvoltarea businessului, de a înlătura barierele în lansarea şi desfăşurarea afacerilor şi corespunde întru totul obiectivelor pe care şi le propune CNPM, care consemnează zilele acestea 20 de ani de la creare. „La prima etapă, numită „Ghilotina 1”, CNPM, atât conducerea, cât şi membrii Confederaţiei s-au implicat plenar în au revizuirea  actelor normative, elaborate de către autorităţile publice centrale. În consecinţă, au fost supuse unei analize detaliate 818 acte normative elaborate de diverse autorităţi. S-a luat decizia de a fi revizuite esenţial 184 din ele, altele au fost „ghilotinate”(adică propuse spre abrogare). De asemenea, CNPM a formulat propuneri în etapa a II a reformei regulatorii, „Ghilotina 2”, când au fost supuse examinării legile ce se referă la activitatea de întreprinzător. Prevederile acestora au fost modernizate, aduse în concordanţă cu schimbările economice ce au avut loc”, a specificat Leonid Cerescu.

Republica Moldova şi România vor lansa pe piaţă produse turistice comune

Republica Moldova şi România ar putea lansa produse comune, care să se afirme pe piaţă turistică şi să fie solicitate atât de turişti interni cât şi de cei din exterior. Despre aceasta s-a discutat în cadrul unui eveniment organizat de Asociaţia jurnaliştilor şi scriitorilor de turism din România, Uniunea ziariştilor profesionişti din România şi Mişcarea Ecologistă din Moldova. Participanţii au remarcat necesitatea perfecţionării legislaţiei în domeniul industriei turismului, dar şi racordarea acesteia la standardele europene, inclusiv sub aspectul protecţie consumatorilor de produse turistice. Director general-adjunct al Agenţiei turismului din Moldova, Stanislav Rusu, a spus că Moldova dispune de potenţial în acest sens, de locuri interesante, care merită să fie vizitate. De asemenea, ar putea să fie extinse unele circuite turistice transfrontaliere pentru a atrage un număr mai mare de turişti. Deşi în ultimii ani numărul vizitelor în Republica Moldova s-a majorat, totuşi Moldova rămâne cel mai puţin vizitată ţară din Europa.

Pentru un mediu de afaceri atractiv trebuie rezolvate două probleme mari, premier

Statul trebuie să creeze un mediu de afaceri atractiv, susţine prim-ministrul Pavel Filip. În cadrul vizitei de lucru în oraşul Străşeni, oficialul a declarat că trebuie rezolvate două probleme mari: corupţia şi birocraţia, iar pentru aceasta este nevoie de stabilitate ca să fie duse la bun sfârşit reformele începute. Potrivit unui comunicat de presă al executivului, prim-ministrul a vizitat SA „CAAN”, care este administrator al Parcului Industrial, în vecinătatea căruia se află şi subzona numărul 4 a Zonei Economice Libere Bălţi. Premierul a văzut spaţiile renovate, şantierul de reconstrucţie a Colegiului de inginerie şi s-a familiarizat cu proiectul de extindere a Parcului Industrial „CAAN”.

● SÂMBĂTĂ, 16 aprilie

CNPM a promovat posibilităţile de stimulare a performanţei în muncă

Aplicarea sistemului netarifar de achitare a salariilor în Republica Moldova şi-a demonstrat clar eficienţa în calitate de alternativă pentru companiile din ţară de a diferenţia remunerarea angajaţilor în funcţie de performanţele individuale, obţinute de angajat. Introducerea acestui sistem alternativ de salarizare s-a făcut cu concursul nemijlocit al Confederaţiei Naţionale a Patronatelor din Moldova (CNPM), care consemnează zilele aceste 20 de ani de la creare. „În prezent, sistemul netarifar de achitare a salariilor este aplicat de companiile din Moldova de rând cu cel tarifar, care reprezintă valoarea minimă a retribuţiei, garantată de stat pentru munca prestată de salariaţi în economia reală. Cifra este bine cunoscută, 1900 lei, stabilită în mai 2015 şi se aplică în conformitate cu grilele de salarizare. Însă o grilă de salarizare mai înaltă nu însemnă neapărat şi un succes mai mare obţinut de salariat în activitate. Sistemul netarifar de salarizare oferă o mai mare marjă de acţiune pentru managerii întreprinderilor în ce priveşte stimularea spiritului creator şi de iniţiativă al angajaţilor”, a menţionat Radion Drumea, şeful direcţiei juridice a CNPM.