Mai multe organizaţii neguvernamentale fac apel către guvernare să asigure o mai mare transparentă a procedurii de privatizare a bunurilor publice. Într-o conferinţă de presă la IPN, reprezentanţii ONG-urilor au menţionat că lipsa de transparenţă prejudiciază interesul public şi creează suspiciuni de coruptibilitate.
Preşedintele Consiliului Naţional pentru Participare (CNP), Sergiu Ostaf, a menţionat că există legi care prevăd că procedura privatizărilor şi licitaţiilor publice trebuie să fie transparentă, dar mecanismele de aplicare lipsesc. Cel mai bun mecanism ar fi existenţa unui protal informaţional, cu date pentru fiecare proiect de privatizare, de la momentul supunerii obiectului privatizării până la momentul privatizării acestuia. Actualmente se cunoaşte doar lista obiectelor supuse privatizării, nu şi situaţia fiecărui obiectiv în parte.
„Nu cunoaştem care sunt ofertanţii pentru acţiuni, cine a fost preselectat pentru a participa la această competiţie, cum sunt gestionate bunurile, în ce măsură se respectă contractul de privatizare. Toate aceste aspecte lipsesc din spaţiul public şi aceasta naşte foarte multe suspiciuni în ceea ce priveşte corectitudinea procesului de privatizare”, a spus Sergiu Ostaf. Încă în 2011, Ministerul Finanţelor urma să pună din aplicare un portal informaţional privind toate procurările la licitaţiile publice. Însă pe acest portal deocamdată sunt făcute publice doar obiectele propuse spre privatizare, fără să se indice preţurile acestor bunuri.
„Sunt anumite grupuri economice care au construit o relaţie de clientelă cu anumiţi reprezentanţi ai factorilor decizionali şi aceste scheme funcţionează în dezinteresul cetăţenilor. Nu cunoaştem cine este în spatele acestor câştiguri permanente de bani publici, nu putem judeca care sunt ofertele depuse şi care este interesul. Această procedură nu este transparentă pentru că cineva, probabil, doreşte să ascundă aspecte ce ţin de privatizare şi licitaţie. Vorbim de miliarde de lei din bugetul public”, a spus Sergiu Ostaf.
La aceeaşi conferinţă s-a vorbit şi despre o altă restanţă a autorităţilor. Preşedintele Alianţei Anticorupţie, Olga Bîtcă, a specificat că, deşi proiectul Legii privind promovarea integrităţii în sectorul public a fost de două ori pe ordinea de zi a şedinţelor Guvernului, aşa şi nu a fost avizat. Proiectul propune noţiunea de „conflict de interese” cu referire la activitatea Comisiei Naţionale de Integritate, ceea ce este foarte important pentru o astfel de comisie. De asemenea, în proiect se propune ca sub incidenţa acestei legi să cadă un spectru mai larg de persoane din categoriile sensibile la coruptibilitate, precum cea a judecătorilor. „Este important ca aceste prevederi să fie adoptate şi testările care se fac actualmente să aibă loc şi în privinţa sectoarelor şi categoriilor de agenţi care manifestă un risc mai înalt al coruptibilităţii”, a spus Olga Bîtcă.
Acţiunea „Numărătoarea inversă a angajamentelor nerealizate ale guvernării: Revenim la cele şapte priorităţi”, în cadrul căreia sunt făcute aceste apeluri către guvernare, este lansată de către CNP, Consiliul ONG, Coaliţia Civică pentru Alegeri Libere şi Corecte, Alianţa Anticorupţie, Iniţiativa Civică pentru Integritatea în Serviciu Public.
