În 2012, când se împlinesc 200 de ani de la semnarea Tratatului de Pace de la Bucureşti (16/28 mai 1812) la Chişinău vor fi organizate un şir de acţiuni care vin să comemoreze această dată. Acţiunile, printre care şi o conferinţă ştiinţifică cu prezenţă internaţională, sunt pregătite de către grupul de iniţiativă „Anul 1812”, constituit în luna mai curent. Din grup fac parte istorici, jurişti şi ziarişti notorii, transmite Info-Prim Neo.
„Această dată tristă din istoria noastră ne-a marcat destinul, ne-a schimbat cursul românilor din stânga Prutului, ne-a rupt din spaţiul Ţării Moldovei, din spaţiul românesc, din spaţiul valorilor româneşti şi europene”, a declarat marţi, 14 iunie, la o conferinţă de presă doctorul habilitat în istorie, Alexandru Moşanu, primul preşedinte al Parlamentului. Potrivit istoricului, consecinţele Actului din 1812 au legătură directă cu prezentul. „Acest trecut nu ne permite să ne desfăşurăm activităţile în conformitate cu Declaraţia de Independenţă a Republicii Moldova, cu toate actele care au fost adoptate”, a spus Alexandru Moşanu.
Vicepreşedintele Asociaţiei Istoricilor din Moldova, Ion Negrei, cercetător la Institutul de Istorie, Stat şi Drept, a menţionat că astăzi în Republica Moldova trebuie să se spună adevărul despre ceea ce s-a întâmplat în 1812. „Suntem o componentă a societăţii civile şi venim cu acest mesaj pentru că în societate ceva este defectat. Nu funcţionează nici mecanismul de stat şi nici societatea civilă în limitele unei societăţi democratice. De aceea, considerăm că este foarte propice de a veni cu un mesaj şi de a iniţia o dezbatere publică pe temele cele mai importante pe care le are statul. Printre acestea sunt problema independenţei Republicii Moldova, criza identitară, fiinţa naţională a satului, relaţiile interetnice, destinul european etc.”, a menţionat Ion Negrei. Potrivit istoricului, dezbaterile publice vor contribui la conştientizarea situaţiei în care se află Republica Moldova şi, conştientizând aceste lucruri, mai uşor vor fi rezolvate probleme curente, de ordin economic, politic, social şi cultural. Totodată, vor scădea şi tensiunile din societate.
Directorul cotidianului „Timpul de dimineaţă”, Constantin Tănase, a menţionat că ceea ce a fost în 1812 a schimbat istoria. „Ceea ce se întâmplă astăzi, discuţiile la această temă, încercarea de a da un caracter de masă comemorării acestei date nu este o chestiune de dogmă, ea ţine de supravieţuirea noastră. Ceea ce se întâmplă astăzi cu Republica Moldova, incapacitatea aceasta de 20 de ani de a ne face un stat eficient, de a ne racorda la noi standarde, demonstrează că ceva se întâmplă cu noi”, a declarat Constantin Tănase. Potrivit lui Tănase, drama Republicii Moldova a început din 1812. „Am câteodată un sentiment de durere când văd că după 20 de ani de la declararea independenţei, unora le este ruşine să vorbească de România. Ceea ce s-a întâmplat în 1812 este drama tuturor românilor”, a spus Constantin Tănase.
Preşedintele Asociaţiei Istoricilor, Gheorghe Negru, doctor în istorie, a declarat că o parte din societate nu a conştientizat drama poporului din Republica Moldova, nu a conştientizat crimele care au fost comise de regimul totalitar comunist şi acest lucru vine din necunoaştere, dar şi din politica care s-a făcut până în prezent. „Este nevoie să facem un front comun atât politicienii, cât şi sistemul educaţional ca mesajul nostru să ajungă la toate nivelurile din societate şi societatea să conştientizeze că, fără a cunoaşte adevărul şi fără a fi uniţi, nu vom putea forma o societatea modernă, civilizată şi nu vom putea trăi civilizat”, a spus Gheorghe Negru.
Cercetătorul ştiinţific, Mihai Taşcă, a menţionat că Declaraţia grupului de iniţiativă „Anul 1812” a fost semnată de către numeroase personalităţi marcante. „Avem şi foarte multe mesaje de susţinere a acestui grup”, a menţionat Mihai Ţaşcă.
Pe 25 iunie va fi convocată o adunare generală la care se va discuta despre proiectele concrete pe care grupul de iniţiativă le va pregăti pentru întregul an. În cadrul acestei adunări va fi constitui Mişcarea „Anul 1812”.
Tratatul de la Bucureşti avea 16 articole publice şi două articole secrete. Prin articolele 4 şi 5, Imperiul Otoman ceda Imperiului Rus un teritoriu cu 5 cetăţi, 17 oraşe şi 695 de sate. Au trecut în componenţa Imperiului Rus ţinuturile Hotin, Soroca, Orhei, Lăpuşna, Greceni, Hotărniceni, Codru, Tighina, Cârligătura, Fălciu, partea răsăriteană a ţinutului Iaşilor şi Bugeacul. Autorităţile ţariste au denumit în 1813 noua regiune ocupată „Bessarabia”.
