Obiceiuri şi credinţe creştine de Paşti
- 24.04.2011 11:41
- 871
- 3 minute(ă)
-
Folcloristul Nicolae Băieşu menţionează că, deşi poporul nostru are o serie de obiceiuri împrumutate, Paştile rămâne a fi singura sărbătoare la care credincioşii respectă consecutivitatea tradiţiilor, începând cu Joia Mare până în ziua de Paşti.
„Deşi obiceiurile se schimbă odată cu trecerea anilor, populaţia noastră, în special în zona rurală, respectă cu stricteţe acest regulament al tradiţiei. Se observă un interes al tinerilor faţă de obiceiurile pascale şi o dorinţă de a le păstra. Paştile este una dintre principalele sărbători creştine, simbolizează victoria Mântuitorului asupra păcatelor şi morţii, fiind o biruinţă a binelui asupra răului”, a declarat Nicolae Băieşu pentru Info-Prim Neo.
Conform tradiţiei populare, [{pe masa de sărbătoare nu trebuie să lipsească pasca, ouăle roşii, mielul şi cozonacul,}] pentru că toate bucatele vestesc prin simbolistica lor Învierea Domnului. Nicolae Băieşu spune că Pasca prin forma ei, prin ingredientele pe care le are, vorbeşte de ceea ce înseamnă trupului lui Hristos, oul de Paşti este o expresie simbolică a vieţii, care se regenerează de fiecare dată, iar mielul este unul dintre simbolurile Domnului Iisus Hristos.
Tradiţia spune că [{nu este bine ca masa de sărbătoare să conţină bucate din cocoş,}] pentru că acesta se afla pe masa celor care l-au răstignit pe Iisus. Nici prezenţa bucatelor din iepure, se pare, nu este caracteristică poporului nostru, fiind un simbol preluat de la catolici, susţine folcloristul.
Nicolae Băieşu menţionează că [{în dimineaţa zilei de Paşti trebuie să ne spălăm pe faţă cu apă dintr-un vas unde sunt aşezate un ou roşu, unul alb şi bănuţi}] pentru a fi rumeni la faţă, sănătoşi, dar şi pentru a nu duce lipsă de nimic.
[{Masa de sărbătoare trebuie începută cu ciocnitul de ouă roşii,}] mai întâi ciocnesc părinţii între ei, apoi adulţii şi copii. Conform datinii, cel care rămâne cu oul roşu întreg va trăi mai mult. „Abia după masa de sărbătoare încep a umbla copii cu Hristos a Înviat! Tot în această zi finii se duc la naşi, iar copii la părinţi. Tradiţia spune că [{cel mic întotdeauna merge la cel mai mare pentru a-i cinsti respectul }] ”, menţionează Nicolae Băieşu.
În unele zone sunt păstrate şi alte tradiţii. Tineretul se adună după masă în curtea bisericii pentru a trage clopotele, iar în unele localităţi se joacă tinerii în popice, ca după masă să meargă cu toţi localnicii la Hora Satului. Toate aceste activităţi din ziua Învierii comportă în sine o bucurie a faptului că Hristos a Înviat din morţi. Potrivit folcloristului Nicolae Băieşu, zona de sud este cea mai bogată în tradiţii şi obiceiuri pascale.
