Un grup de organizaţii neguvernamentale de mediu au evaluat starea ecologică din anul 2014 a oraşului Chişinău şi au reactualizat Cartea Neagră de Mediu. Astfel, cea mai gravă problemă a capitalei rămâne gestionarea deşeurilor, iar timp de 4 ani pe teritoriul neamenajat al minei Purcel au fost depozitate circa 1,6 milioane de tone de gunoi. Preşedintele Organizaţiei Teritoriale Chişinău a Mişcării Ecologiste, Vladimir Garaba, a declarat într-o conferinţă de presă că mina Purcel este cea mai mare gunoişte neautorizată din Europa, iar autorităţile locale nu au încă soluţii de prelucrare a deşeurilor solide, transmite IPN.
Vladimir Garaba a menţionat că lipseşte infrastructura de colectare şi prelucrare a deşeurilor de construcţii, iar construcţia unei fabrici de prelucrare a deşeurilor se tergiversează. O soluţie ar fi reluarea procesului de depozitare a deşeurilor la poligonul de la Ţânţăreni.
O altă problemă pe care o semnalează organizaţiile de mediu este reducerea suprafeţelor spaţiilor verzi. Potrivit unor date deţinute de acestea, în ultimii 20 de ani în capitală au fost distruse peste o mie de hectare de spaţii verzi. „Autorităţile şi judecătorii admit atribuirea ilegală a zeci de hectare de spaţii verzi pentru construcţii. Totodată, capătă proporţii tot mai mari defrişările abuzive ale copacilor şi arbuştilor din interiorul cartierelor locative. Evidenţa defrişărilor este imposibilă din cauza lipsei unui registru al spaţiilor verzi”, a subliniat Vladimir Garaba.
O altă problemă inclusă în Cartea Neagră de Mediu este şi creşterea necontenită a gradului de poluare a aerului cu pulberi şi gaze toxice. ONG-urile sunt nemulţumite şi de faptul că autorităţile municipale încă nu au elaborat o strategie de mediu. Problemele identificate de către organizaţiile neguvernamentale de mediu vor fi expediate la adresa Primăriei municipiului Chişinău şi la adresa Ministerului Mediului pentru a luat act de acestea.
Solicitat de IPN, viceprimarul municipiului Chişinău, Vlad Coteţ, a respins acuzaţiile ecologiştilor de depozitare neautorizată a deşeurilor la mina Purcel, precizând că printr-o decizie a Consiliului municipal Chişinău a fost alocat un teren provizoriu de depozitare a deşeurilor, cu o suprafaţă de 7 hectare. Totodată, edilul a spus că au loc negocieri cu experţii BERD şi BEI în identificarea unor sume de bani pentru a construi la poligonul de la Ţânţăreni o fabrică de sortare şi prelucrare a deşeurilor. Acesta a dat asigurări că problema depozitării deşeurilor din capitală este pe cale de soluţionare. Vlad Coteţ a mai spus că este împotriva construcţiilor în zonele verzi ale capitalei, dar toate deciziile de alocare a terenurilor sunt luate de către consilierii municipali.
