[- De unde vine tradiţia încondeierii ouălor de Paşti?]
- Paştile este cea mai veche sărbătoare a creştinătăţii, stabilind o punte între Vechiul şi Noul Testament. Deosebirea fundamentală între creştinism şi alte dogme religioase constă în faptul că jertfa prin substituţie a zeului precreştin a fost înlocuită cu jertfa lui Iisus, săvârşită o singură dată, pe Golgota, în numele tuturor oamenilor şi reactualizată ritual în fiecare an de către credincioşi.
În tradiţia creştină, oul colorat şi împodobit, este simbolul Mântuitorului, care părăseşte mormântul şi se întoarce la viaţă, precum puiul de găină ieşit din găoace. La început, ouăle se vopseau cu plante în galben – culoarea soarelui, şi în roşu – culoarea discului solar la răsărit şi apus. Mai târziu au început să fie decorate cu chipul lui Hristos, cu figuri de îngeri, cu miel, cu motive astrale sau zoomorfe. Astăzi ouăle încondeiate sunt la loc de cinste pe masa de Paşti.
[- În ce constă procedura de încondeiere?]
- De obicei, sunt încondeiate ouă proaspete. Acestea se aleg prin scufundarea lor în apa. Ouăle proaspete cad la fund, cele vechi se ridică la suprafaţă. Mai apoi se pregăteşte chişiţa (pensula pentru încondeiere – n.r.). Cele mai vechi "condeie" au fost lumânarea, cu al cărei capăt încins la foc se desenau pe ou anumite semne, dar şi pana de gâscă, ce avea rolul cornului de ornat al olarului. Se topeşte ceara de albine în care se adaugă puţin cărbune pisat, după care ouăle se încondeiază cu motive dorite. Apoi acestea se pun în vopsea pentru colorare. Se folosesc şi metode noi de decorare, mai mult sau mai puţin legate de încondeierea cu ceara: oua pictate, săpate sau decorate în relief, încondeiate cu frunze de plante, împodobite cu mărgele etc. Încondeierea unui ou durează în jur de o oră, dacă se foloseşte o singură culoare. De obicei se aleg, însă, 2-6 culori.
[- Care sunt cele mai frecvente simboluri încondeiate pe ouă?]
- Motivele ornamentaţiei sunt numeroase şi fiecare motiv se prezintă în mai multe variante, care se diferenţiază în funcţie de localitate. Cele mai utilizate motive sunt cele vegetale sau din regnul animal, unelte casnice şi de câmp, dar şi ornamente industriale.
[- Cum se ciocnesc ouăle în ziua de Paşti?]
- Ciocnitul ouălor se face după reguli care diferă de la o zona la alta. De obicei, bărbatul mai în vârstă din familie este cel care ciocneşte primul. Ciocnitul poate să fie "pe luate", "pe schimbate", "pe văzute" sau "pe nevăzute". În unele zone, cojile ouălor sunt aruncate pe pământ pentru fertilizarea holdelor, viilor şi livezilor sau se adaugă în hrana animalelor şi a păsărilor.
[ - Ce reprezintă expresia „Paştile cailor”, frecvent utilizată în popor?]
- În tradiţia populară Paştile Cailor este o sărbătoare cu dată mobilă, ziua de joi din a şasea săptămâna care urmează după Pasti. Se crede că în acea zi, pentru un ceas, o singură dată pe an, se satură caii de păscut iarbă. Expresia a căpătat în timp un înţeles peiorativ: a nu înapoia ceea ce ai împrumutat, a amâna până la "Sfântul aşteaptă", sau a nu te tine de cuvânt.
