Teritoriul Republicii Moldova este împărțit în unități administrativ-teritoriale de nivelul întâi și unități de nivelul al doilea. Nivelul întâi include municipii, orașe, comune și sate, iar nivelul al doilea este reprezentat de raioane, municipiile Chișinău și Bălți și unitatea autonomă Găgăuzia.
Republica Moldova cuprinde 896 de unități administrativ-teritoriale de nivelul întâi, 32 de raioane, municipiile Chișinău și Bălți, și două entități speciale: Găgăuzia și regiunea transnistreană, ultima fiind în afara controlului constituțional.
Republica Moldova are 13 municipii: Chișinău, Bălți, Bender, Tiraspol, Comrat, Cahul, Orhei, Ungheni, Soroca, Dubăsari, Edineț, Călărași și Hâncești. Acestea reprezintă centre economice, administrative și culturale importante în cadrul structurii teritoriale a țării.
Municipiul Chișinău, capitala Republicii Moldova, este cel mai mare centru urban atât ca suprafață, cât și ca număr de locuitori. Cu aproximativ 670 de mii de locuitori înregistrați oficial, Chișinăul concentrează aproape o treime din populația urbană a Moldovei. Neoficial, în capitală locuiesc peste un milion de oameni. Chișinăul este și cea mai extinsă unitate administrativă de acest tip, ocupând o suprafață de aproximativ 571 km pătrați.
La polul opus sunt orașe precum Costești, raionul Râșcani, care are aproximativ 3000 de locuitori. Cu toate că deține statutul de oraș, Costești are o populație comparabilă cu cea a unui sat mediu și o suprafață modestă.
Republica Moldova are 916 comune, fiecare cu două sau mai multe sate în componență. În total sunt 1237 de sate. În timp ce unele comune adună în jurul lor zeci de mii de locuitori, altele sunt formate din sate aproape depopulate, precum este Cuconeștii Vechi din raionul Edineț, unde în anul 2004 era o singura persoană înregistrată. Comuna cea mai mică este Salcia, raionul Taraclia, unde sunt înregistrați în jur de 300 de persoane.
Cel mai mare sat din punct de vedere al populației este Congaz din UTAG, cu peste 11 mii de locuitori, depășind ca dimensiune unele orașe. În schimb, satul Țepilova din raionul Soroca este printre cele mai mici, cu doar câteva zeci de locuitori permanenți.
Când vine vorba de suprafață, comuna Răzeni din raionul Ialoveni este una dintre cele mai întinse, cu peste 7 700 ha, în timp ce unele sate din nordul republicii, cum este Duma din raionul Călărași , abia ocupă câteva sute de hectare.
Pe fondul migrației interne și externe, peste 200 de localități riscă depopularea completă în următoarele decenii. În același timp, orașe precum Chișinău sau Bălți atrag populația activă, lărgindu-și constant zonele.
Modificările cum ar fi reorganizarea localităților din municipiul Chișinău au dus la schimbări semnificative în clasificarea anumitor localități. De exemplu, localitatea Stăuceni a fost reclasificată din „sat” în „oraș”, iar localitatea Goianul Nou a fost mutată din categoria „localități din componența satului” la „localități din componența orașului”. Aceste modificări sunt parte dintr-un proces continuu de adaptare la nevoile administrativ-teritoriale ale țării, care a cunoscut o reformă în anul 2001, când s-a trecut de la un sistem de organizare bazat pe județe, la cel bazat pe raioane. De atunci, structura administrativă nu a mai suferit modificări de amploare, cu excepția actualizărilor periodice în clasificatorul oficial, cum ar fi cele din 2024.
În perspectiva unei bune administrări locale, unitățile teritoriale beneficiază de autonomie decizională și organizațională, iar autoritățile locale sunt responsabile de gestionarea propriilor afaceri publice.
