Pentru Republica Moldova, tranziția la energia verde nu este o opțiune, ci o obligație, pentru că statul, în mare parte, este dependent de resursele de energie importate. Moldova nu este printre statele care au foarte multă energie convențională și pot cumva să-și permită luxul de a tranzita mai lent la energia verde. Fiind dependentă de importuri, pentru Moldova tranziția la energia verde este o oportunitate extraordinară de a avea producție locală și de a deveni mai independentă energetic.
Declarațiile aparțin expertului Stas Madan, director de program la Centrul Analitic Independent Expert-Grup, și au fost făcute la dezbaterea: „Gradul de pregătire a populației și disponibilitatea acesteia de a sprijini inițiativele pentru tranziția verde a Republicii Moldova”, transmite IPN.
Stas Madan a menționat că există un indicator macroeconomic care se calculează la nivel internațional pentru fiecare țară, măsurând intensitatea utilizării energiei. Și anume, câtă energie cheltuie fiecare stat ca să producă o unitate din PIB. Republica Moldova, între anii 2010-2022, a reușit să reducă acest indicator cu circa 25%, dar încă este sub media mondială și în urma multor state din regiune.
„În comparație cu România, acest indicator este de două ori mai mare. Adică noi în continuare consumăm practic de două ori mai multă energie pentru a avea același rezultat economic ca și România”, a menționat expertul.
Potrivit lui, tranziția la energia verde are impact atât asupra companiilor, cât asupra populației. În cazul întreprinderilor, este evident că în momentul în care se vor lua toate aceste măsuri de reducere a consumului de energie, acestea vor deveni mai competitive, întrucât costurile energetice per unitate vor scădea. În cazul populației, consumul final de energie al sectorului rezidențial ocupă în continuare o pondere foarte ridicată – aproape jumătate din consumul total. Astfel, această tranziție la energia verde va însemna și facturi mai mici pentru populație.
Totodată, el spune că nu se poate face abstracție de Pactul verde european, atât timp cât Republica Moldova are ca deziderat, deja scris și în Constituție, integrarea europeană. Respectiv, este necesar să existe această adaptare în politici cu Uniunea Europeană, inclusiv în politicile de mediu.
Și în documentele strategice naționale, Republica Moldova și-a asumat ca până în 2030 să atingă cota de 27% energie regenerabilă din tot consumul final brut. Este un obiectiv ambițios, dar nu imposibil, menționează Stas Madan.
„Este evident că pe termen scurt aceasta ar putea însemna niște costuri mai ridicate, dar pe termen mediu și lung, economia indiscutabil are de câștigat. Și atâta timp cât toate statele din regiune merg în această direcție, dacă Republica Moldova nu face pași concreți și ea, riscăm să rămânem pe termen mediu și lung înapoiați economic și dependenți în mare parte de importuri”, a precizat directorul de program la Expert-Grup.
În cadrul dezbaterilor, au fost prezentate rezultatele unui studiu realizat în Republica Moldova timp de șase luni și la care au participat o mie de respondenți. Potrivit acestuia, majoritatea cetățenilor, 61%, au un nivel de înțelegere bună sau foarte bună despre schimbările climatice. Totuși 5% din respondenți consideră că au un nivel de cunoștințe deficitar. 85% din intervievați declară că resimt efecte negative asupra sănătății din cauza schimbărilor climatice. 51% au spus că se confruntă cu dificultăți economice cauzate de schimbărilor climatice, iar 73% afirmă că schimbările climatice îi afectează personal sau pe cei apropiați.
Studiu a fost elaborat în cadrul proiectului „Agenda Verde” implementat de către Institutul pentru Mediu din Stockholm, finanțat de Agenția Suedeză pentru Dezvoltare și Cooperare Internațională, partenerul național de implementare fiind AO EcoContact.
