„Cultura este antemergătorul unei civilizații veritabile. Mai mult, noțiunea de cultură constituie un cod ce conține legi comportamentale, norme, simboluri, mituri și imagini, care pătrund în intimitatea individului uman, structurându-i, pe de o parte, instinctele și, pe de altă parte, orientându-i emoțiile”, susține Valeria Șeican, doctor în studiul artelor. În opinia sa, orice societate modernă, civilizată, tinde, prin modul de existență individualizată, să valorifice acest cod generic propriu, pentru a aduce la lumină esența sa caracteristică, particulară. Or, globalizarea și în special cea culturală impune viziuni comune cu privire la nevoile autentice umane, care lasă loc pentru manifestarea particularităților culturale, geografice, istorice.
Valeria Șeican a menționat că într-o lume modernă, atât de schimbătoare, când marea majoritate a principiilor guvernante e volatilă, anume arhetipurile culturale sunt temelia unică pe care te poți baza întru edificarea unei construcții sociale competitive și rezistente la provocările atât interne, cât și externe. „Și când spunem arhetipuri culturale subînțelegem valori, norme și artefacte care există într-un trecut ireversibil, dar și care trebuie orientate pentru a valorifica ce este mai bun în individ și întreaga societate pentru viitor. Pentru a concepe și dezvolta un model cât mai reușit de societate moldovenească civilizată și prosperă algoritmele trebuie să fie setate în consonanță cu specificul mental colectiv tradițional. Și aici răspunsul îl găsim în ideile fundamentale formatoare de personalitate a basarabeanului, care sunt înrădăcinate începând cu miturile, după care poveștile și, într-un final, modelele comportamentale tirajate și promovate de media prezentă”, a notat doctorul în studiul artelor.
Valeria Șeican prezintă drept exemplu Balada Miorița, Meșterul Manole, care insistă pe idea de sacrificiu individual întru binele comun. Harap Alb este eroul viteaz, neînfricat, luptător, dar singur/solitar în lupta cu răul. Ileana Cosânzeana este un cumul de frumusețe, modestie, cumsecădenie, înțelepciune și răbdare. „Poveștile lui Ion Creangă – plasează la un alt nivel superior de formare a individului, care de această data este parte componentă a unui grup social (poveștile Capra cu trei iezi, Punguța cu doi bani, Prostia Omenească, Ivan Turbincă, Fata Babei și Fata Moșneagului, etc.), zidind la formarea mentalului colectiv al moldoveanului”, opinează Valeria Șeican.
„Și iată că ajungem la modernul filozof basarabean Spiridon Vangheli. Acest Guguță (și prietenii săi) vorbește și cultivă libertatea interioară a individului în formare. Depinde de persoanele care controlează, în prezent, resursa administrativă din Moldova, dacă vor crea condiții optime pentru manifestarea liberă și creativă a individului. Și aici ar fi bine să fie preluate practicile europene moderne, unde atenția sporită e orientată spre dezvoltarea creativității, dar în special dezvoltarea educării emoționale”, mai menționează doctorul în studiul artelor.
În opinia sa, modelul comportamental perfect este anume acela cumulativ din caracteristicul specific național, religios, geografic al unei zone distincte. Valorificat la maximum, prin utilizarea de strategii care amplifică universalitatea formelor de manifestare, adică utilizarea rezolvărilor de succes a problemelor ce apar, ținând cont de experiența țărilor care au trecut această cale turbulentă revoluționară. „Și aici e bine de văzut experiența Italiei insulare în special, a Cehiei din secolul trecut, experiențele Irlandei – care au reușit o poziționare respectabilă mondială prezentă, propunând o imagine profund individualizată, dar și extrem de competitivă pentru binele comun al întregii Europe”, mai spune Valeriu Șeican.
Potrivit ei, componenta culturală, indispensabilă oricărei abordări în ansamblu al existenței unei societăți, în anumite perioade istorice, este, cât de paradoxal ar suna, unica care enunță calea corectă și simplă spre a evolua și nu degrada a societăților – economic și social). Dar, spre regret, nici azi Republica Moldova nu a ajuns, deocamdată, la conștientizarea legii de aur a succesului – cultura e cea care ne mișcă spre civilizație, dar nu orice civilizație aduce cu sine o dezvoltare a culturii. Altfel spus – cultura este un limbaj sigur pentru a trece de la competitivitatea brutală la o competitivitate benefică.
Arhetipurile culturale sau ideile, comportamentele, culture material (instituții de cultură și obiectele materiale de artă) sunt, sau ar trebui să fie, pilonii de rezistență a edificării statului modern Republica Moldova. „Republica Moldova are un trecut glorios prin oameni, caractere care au impus respect în întreaga lume (Ștefan cel Mare, Dimitrie Cantemir), dar și savanți, oameni politici, artiști care și-au realizat plenar talentele în secolul trecut și în prezent în SUA. „Azi avem prim balerini moldoveni la ViennStaatsOper – Mihail Sosnovschi, concertmaeștri ai celei mai prestigioase Orchestre Simfonice din lume – Munchen Filarmonic – Adrian Mustea, Designer de modă cu origini bălțene – Diane von Furstenberg, și asta ar fi de mediatizat. Pentru că a vorbi despre modelele de succes individuale ale reprezentanților unei națiuni mici, dar care sunt Nume Grele în civilizația mondială – este cale sigură de a forma caractere, de a construi o societate de oameni integri, demni. Deoarece un popor, o națiune, un stat este puternic și respectat, în primul rând, prin cetățenii săi și valoarea acestora”, a mai menționat Valeria Șeican.
--
Notă IPN: Valeria Șeican a fost prim-viceministru al culturii în perioada 2002-2005, general manager al Teatrului Național de Operă și Balet în perioada anilor 2009-2013. Este doctor în studiul artelor, conferențiar universitar. În prezent este expert internațional în consiliere strategică (managementul artistic) invitat de Guvernele Liban și Eritreea pentru instituționalizarea National Opera House, în capitalele Beirut și Asmara. Valeria Șeican este și deputat în Parlamentul Internațional pentru Pace și Securitate.
