Există ameninţări clare şi directe pentru plante şi animale, atât pentru cele terestre, cât şi pentru cele acvatice. Pericolele sunt generate de factorul uman, economic, social, politic şi instituţional. Aceste probleme sunt cercetate de către o misiune a Agenţiei Statelor Unite pentru Dezvoltare Internaţională care, timp de trei săptămâni, a studiat flora şi fauna din Republica Moldova împreună cu experţi naţionali, notează Info-Prim Neo.
Agenţia de Stat „Moldsilva”, anunţă, într-un comunicat de presă, că în cadrul misiunii au fost vizitate Zona viitorului Parc Naţional Orhei (inclusiv rezervaţia istorico-culturală Orheiul Vechi, mănăstirea Curchi, pădurile Întreprinderii Silvice Orhei) şi Complexul de creştere a speciilor de nisetru „Aquatir” din Tiraspol. De asemenea, experţii au analizat situaţia din Zona de stepă din sudul ţării şi din Ocolul Silvic Taraclia, din Zona umedă a Prutului Inferior, inclusiv întreprinderea silvo-cinegetică Manta-V, Rezervaţia Naturală „Prutul de Jos”, lacul Manta şi din Zona forestieră de centru, rezervaţia Naturală „Codri”.
Potrivit Moldsilva, pericolul pentru flora şi fauna moldovenească vine de la conversiunea terenurilor şi înaintarea agriculturii (acapararea de terenuri din ecosistemul natural, secarea bălţilor, abandonarea terenurilor care nu mai sunt prelucrate). Un pericol major reprezintă şi poluarea cu deşeuri (în special a apelor şi în ultimul timp, cu deşeuri menajere). Totodată, oamenii recurg la păşunatul ilegal (în special în ariile protejate), deşi conform statisticii numărul de animale este mai mic, presiunea rămâne la fel de puternică din cauza secetei.
Experţii au constatat că pe teritoriul Republicii Moldova resursele forestiere sunt limitate şi este recoltat „necontrolat” lemnul, ceea ce duce la tăieri ilicite selective de specii preţioase. Printre principalele cauze care duc la degradarea biodiversităţii este sărăcia în mediul rural şi lipsa de resurse, iar utilizarea durabilă şi conservarea resurselor naturale nu este înţeleasă de către populaţie.
Totodată la degradarea biodiversităţii duce şi lipsa proiectelor de dezvoltare la nivel local care să includă şi planuri de gospodărire şi conservare a biodiversităţii, lipsa transparenţei şi prezenţa corupţiei. De asemenea, experţii consideră că Republica Moldova are nevoie de un cadru educaţional ce priveşte conservarea biodversităţii.
La încheierea misiunii şi dupa finalizarea cercetărilor, USAID va veni cu rapoarte finale care vor fi prezentate public. Această analiză va servi ca bază la ajustarea politicii de asistenţă din partea USAID în Moldova şi respectiv includerea problemei biodiversităţii în planul de activitate a USAID.
În 2007 a mai fost realizată o analiza a stării biodiversităţii în Moldova iar de aceasta data USAID vine cu o analiză a necesităţilor de conservare a biodiversităţii pentru perioada 2013-2018.
