Colaboratorii de poliţie recurg la abuzuri de serviciu la etapa reţinerii şi arestului preventiv, iar Ministerul Justiţiei şi Procuratura Generală ignoră în totalitate aceste încălcări a drepturilor omului. Constatarea aparţine avocatelor Natalia Moloşag şi Veronica Mihailov-Moraru. Într-un proiect realizat de către Amnesty International Moldova, avocatele au constatat în cadrul mai multor dosare instrumentate în ultimele 6 luni practici defectuoase din partea organele de urmărire penală şi au sesizat Ministerul Justiţiei şi Procuratura Generală.
Igor Stoica, coordonator de program în cadrul Amnesty, a spus, la o conferinţă de presă, că în patru dintre dosarele instrumentate avocatele au depistat, doar în ultima jumătate de an, o serie de încălcări flagrante a drepturilor omului la reţinere/arest. Persoanele sunt chemate la sediul instituţiei de poliţie, fără citaţie. Sunt arestate la domiciliu şi aduse la secţia de poliţie, fără a li se înmâna citaţie în prealabil, iar la sediul poliţiei nu li se aduc la cunoştinţă drepturile. Persoanele sunt intimidate şi forţate să depună explicaţii verbale sau în formă scrisă despre fapte presupuse. De asemenea, persoanele arestate nu beneficiază de serviciile avocatului sau a unui traducător, în caz de necesitate etc.
Pe 19 ianuarie, Amnesty International Moldova a expediat scrisori Ministerului Afacerilor Interne, Procuraturii Generale şi Ministerului Justiţiei, în care au fost menţionate constatările avocatelor şi au fost formulate opt propuneri pentru completarea legislaţiei cu norme ce ar garanta şi proteja drepturile persoanelor la etapa reţinerii/arestului preventiv. Printre propunerile formulate de către avocaţi şi asociaţie se numără micşorarea termenului reţinerii în cadrul procesului penal de la 72 de ore la 48 de ore. O altă propunere se referă la instruirea poliţiştilor de sector privind respectarea tuturor normelor procesuale.
Avocata Natalia Moloşag a spus că răspunsurile Ministerului Justiţiei şi Procuraturii Generale au fost superficiale. Instituţiile vizate afirmă că legislaţia în domeniu este conformă standardelor internaţionale şi nu necesită modificări. Aceasta a mai spus că pe durata exercitării apărării s-a confruntat cu o rigiditate pronunţată. De exemplu, în 2 din 4 cauze procuratura a refuzat examinarea eficientă, operativă şi minuţioasă a cauzelor.
