Procesul de aderare a Republicii Moldova, susținerea UE, alegerile prezidențiale din România, parlamentarele din Moldova și impactul acestor scrutine asupra relațiilor bilaterale dintre cele două maluri de Prut au fost subiectele abordate în cadrul unui interviu IPN cu europarlamentarul Siegfried Mureșan.

Domnule Mureșan, vineri vă aflați într-o vizită la Chișinău. Care este scopul de această dată?

De data aceasta este un pic diferit decât de obicei, când merg regulat în calitate de președinte al delegației Parlamentului European pentru relațiile cu Republica Moldova și obiectivul principal este să avansăm agenda de integrare europeană a Republicii Moldova. Acum sunt la Chișinău cu un alt obiectiv. Pe 4 mai avem alegeri prezidențiale în România, ne propunem să vorbim cu cetățeni Republicii Moldova care au și buletin sau pașaport românesc, care au cetățenie românească și care pot vota la aceste alegeri.

Obiectivul este să le explicăm contextul, să le explicăm miza, să spunem oamenilor din Republica Moldova că pericolele în România și în Republica Moldova sunt, de fapt, aceleași și să-i rugăm să meargă la vot și să apere parcursul european al României, așa cum au apărat și parcursul european al Republicii Moldova la referendumul și alegerile prezidențiale de anul trecut.

Care sunt acele pericole pe care le-ați pomenit?

Federația Rusă, împreună cu alte regimuri autocratice din afara Uniunii Europene, încearcă să slăbească orice democrație liberală, încearcă să slăbească instituții independente și puternice la nivel național, la nivel european și încearcă să sădească neîncrederea oamenilor în modul de viață european, bazat pe democrație, pe libertatea de exprimare, pe libertatea presei, pe libertatea oamenilor de a-și alege propriul drum în viață, tocmai fiindcă acest model al nostru european este în antiteză cu modelul rusesc, bazat pe ură, dezbinare, șantaj, sărăcie, forță, amenințare.

Am văzut acest lucru la alegerile din Republica Moldova de anul trecut, când a existat această interferență, am văzut acest lucru la alegerile din România de anul trecut, când a existat de asemenea interferență. Cred că cetățenii României sunt acum mai bine informați, mai bine pregătiți, conștienți de pericole de acest risc al interferenței.

Noi nu ne-am așteptat la el anul trecut în România. Cu siguranță, și autoritățile din România au realizat târziu pericolul. Fiind stat membru al Uniunii Europene, am crezut că un astfel de lucru nu ni se poate întâmpla, dar, iată, a existat. Acum autoritățile sunt mai bine pregătite, cetățenii sunt mai bine informați. Cred că oamenii vor putea vota în cunoștință de cauză și cred că riscul de a manipula procesul electoral în România acum este mult mai mic decât a fost anul trecut.

Trebuie să ne informăm din surse credibile. Dacă consumăm divertisment, să fie de asemenea de calitate și să nu se ascundă acte manipulatorii și dezinformare acolo. Deci, o mare parte din responsabilitate cred că au și au și oamenii aici.



Și în Republica Moldova urmează un scrutin. În ce măsură rezultatul alegerilor parlamentare ar putea să influențeze viitorul Republicii Moldova și parcursul său european?

Alegerile parlamentare sunt esențiale, fiindcă Republica Moldova are în momentul de față o președintă pro-europeană, credibilă în relația cu partenerii de dezvoltare, o președintă care a reușit deja să obțină foarte multe lucruri pentru Republica Moldova, sprijin în momente dificile, decizia de acordare a statutului de stat candidat, începerea negocierilor de aderare, sprijin financiar enorm. Aceste lucruri au fost posibile, fiindcă instituțiile europene au avut la Chișinău o președintă, un prim-ministru, un guvern, autorități de încredere, care își respectă angajamentele, care implementează măsurile pe care le discută și care respectă valorile europene.

E clar că, pentru ca parcursul european al Republicii Moldova să poată continua cu aceeași viteză, pentru ca Uniunea Europeană să poată ajuta la fel de mult și la fel de repede, Republica Moldova are nevoie ca și în continuare agenda de reformă să fie ambițioasă și e clar că e nevoie de un guvern proeuropean pe viitor.

Sunt convins că, dacă urmare a alegerilor parlamentare va exista o majoritate clară proeuropeană, un guvern susținut de o majoritate transparentă proeuropeană, negocierile de aderare pot merge repede, reformele vor fi implementate.

Toate aceste lucruri, evident, vor fi supuse riscului dacă în Republica Moldova nu va exista un guvern proeuropean. Alegerile parlamentare vor decide cu ce viteză se reformează, cu ce viteză se modernizează și cu ce viteză se va integra Republica Moldova în Uniunea Europeană.

Ajutorul de 1,9 miliarde de euro pentru Moldova, aprobat de Parlamentul European, când și cum va ajunge la Chișinău? Ce mecanisme vor fi aplicate pentru a monitoriza cum sunt absorbiți banii?

Uniunea Europeană a propus Republicii Moldova, la finalul anului trecut, un pachet de ajutor economic 1,8 miliarde de euro, pe care, pe parcursul negocierilor, eu am fost responsabil pe partea Parlamentului European, am vrut să-l creștem la 1,9 miliarde de euro.

Am reușit să creștem sprijinul imediat care va veni în Republica Moldova, această prefinanțare de la 7 %, propunerea inițială a Comisiei Europene, la 18%, propunere susținută de noi Parlamentul European. În negocieri a fost principalul meu obiectiv, fiindcă eu am vrut ca Republica Moldova să primească un sprijin cât mai cuprinzător, cât mai rapid și creșterea acestei prefinanțări este cea mai bună modalitate. Am crescut de la 7% la 18 %, adică de la 115 la 315 milioane de euro.

Când vin acești bani și cum, pentru a răspunde întrebării dumneavoastră: în aceste săptămâni, în legislația europeană a intrat deja în vigoare o lege specială destinată pentru acest pachet de ajutor pentru Republica Moldova. Autoritățile de la Chișinău trebuie să prezinte Comisiei Europene planul conform căruia vor absorbi acești bani, adică ce investiții doresc să efectueze și ce reforme vor îndeplini, în paralel, fiindcă acesta este un plan de creștere economică care prevede bani pentru investiții, dar care prevede și o serie de reforme. Autoritățile de la Chișinău vor prezenta Comisiei Europene acest plan, Comisia Europeană îl va aproba și, imediat după aceea, în curs de câteva săptămâni, Republica Moldova va primi această prefinanțare de 315 milioane euro.

Cred că această prefinanțare va veni la finalul lunii aprilie sau în prima parte a lunii mai, în cursul lunii mai.

După aceea, de două ori pe an, autoritățile de la Chișinău vor transmite Comisiei Europene rapoarte despre investițiile efectuate, reformele implementate și, de două ori pe an, Comisia Europeană va plăti tranșe semestriale autorităților de la Chișinău.

Cum ne asigurăm că banii sunt bine folosiți? Sigur, instituțiile europene abilitate vor veghea aceste lucruri. Există obligația de transparență privind beneficiarii finali, modalitățile în care fondurile europene sunt cheltuite și, din jumătate în jumătate de an, toate acele ținte și tot ce e legat de reforme și investiții care trebuie implementate pentru ca plățile să se poată face. Dacă există întârzierii sau lucruri neîndeplinite la acele reforme, atunci Comisia Europeană va fi nevoită să blocheze unele plăți, sper că nu se va ajunge la acest lucru, dar regulile sunt foarte clare.

Banii vor veni de două ori pe an, iar tranșele nu au toate aceeași sumă. Acest lucru va fi stabilit după ce autoritățile de la Chișinău depun planul. Deci, ele vor fi cam în același ordin de mărime, dar depinde și de investițiile care se vor implementa în fiecare semestru și de reformele care se vor implementa.



Ajutorul aprobat prevede credite și fonduri nerambursabile. Care este proporția lor?

Avem o pondere de aproximativ 20% fonduri nerambursabile, bani pe care Republica Moldova nu va trebui să îi întoarcă niciodată Uniunii Europene și restul sunt credite, sunt fonduri rambursabile, bani pe care Republica Moldova îi va întoarce, însă pe o durată extrem de lungă, în următorii zeci de ani, și la o rată a dobânzii foarte mică.

Comisia Europeană are o credibilitate mare pe piețele financiare, se împrumută la o rată a dobânzii mică și pune la dispoziția Republicii Moldova banii exact la rata dobânzii la care ea se împrumută. Deci, povara cu aceste credite este mult redusă pentru Republica Moldova față de povara pe care Republica Moldova ar avea-o dacă ar lua credite ea însăși de pe piețele financiare.

Mai multe țări, care de-a lungul anilor au aderat la UE, au primit mai greu acces la fonduri. Care sunt factorii ce i-au permis Moldovei să obțină încrederea UE? Ce a contribuit la avansarea Republicii Moldova pe drumul integrării europene?

Sunt câțiva factori. În primul rând, Republica Moldova a dovedit în ultimii ani că își dorește integrarea europeană, a votat partide politice, oameni politici care doresc modernizarea, reformare a țării. Uniunea Europeană vede că, în ciuda dificultăților și în ciuda interferenței Federației Ruse, imixtiuni în alegeri, oamenii din Republica Moldova tot au găsit puterea de a alege calea integrării europene, calea modernizării și Uniunea Europeană consideră că are obligația de a răspunde de asemenea pozitiv.

Cel de-al doilea factor a fost reacția cetățenilor Republicii Moldova și a autorităților imediat după 24 februarie, după momentul invaziei ilegale și ilegitime la scară largă a forțelor armate ruse în Ucraina. Faptul că oamenii din Republica Moldova au deschis casele atunci pentru oamenii din Ucraina, care aveau nevoie de securitate de ajutor, a fost un lucru pe care Uniunea Europeană l-a apreciat, fiindcă a fost o acțiune în deplină concordanță cu valorile europene. A fost un lucru care a ajutat Uniunea Europeană. Republica Moldova a stabilizat situația la hotarul de est al Uniunii Europene pentru toată Uniunea Europeană. A fost un sprijin important.

Uniunea Europeană a înțeles, după începerea războiului la scară largă în Ucraina, că putem trăi în siguranță și stabilitate doar dacă țările vecine nouă sunt de asemenea sigure și stabile. Uniunea Europeană a înțeles cât este de importantă Republica Moldova pentru stabilitatea și siguranța Uniunii Europene în ansamblu.

Toți acești factori au ajutat. Vedem, de exemplu, cazul Georgiei, unde guvernul a fost declarat unul proeuropean, dar în acțiune a fost unul antieuropean. Georgia a rămas pe loc, nu s-a luat o decizie de începere a negocierilor.

Deci, contextul favorabil creat ca urmare a invaziei din Ucraina a ajutat Republica Moldova. Dar nu s-ar fi reușit dacă Moldova nu ar fi făcut pași atât de repede, dacă nu ar fi fost credibilă, dacă guvernarea nu ar fi fost un partener de încredere și dacă nu ar fi implementat reformele. Toate lucrurile pe care Republica Moldova le primește acum sunt pe baza propriilor merite.



Implementarea reformelor. Cum stăm la acest capitol?

După ce au fost zeci de ani în care în justiție nu s-a întâmplat aproape nimic, e clar că începerea reformelor a fost un proces greu. E clar că există rezistență. E clar că judecătorii, procurorii care nu au fost învățați să fie independenți, puternici, care au răspuns la comandă în trecut, nu doresc această schimbare și e clar că schimbările vin mai încet decât și le doresc oamenii. Eu cred, și instituțiile europene, Comisia Europeană, spun același lucru: ritmul reformelor în Republica Moldova este unul bun.

Să nu uităm că în ultimii ani, în paralel cu procesul de reformare, Republica Moldova a trebuit să facă față și mai multor crize energetice. Sigur, și pandemia generată de coronavirus. Invazia ilegală a rușilor în Ucraina.

Cu toate consecințele pentru politica energetică, pentru securitate, pentru investiții, totuși reformele au început. Înțeleg oamenii care își doresc mai mult, mai repede, dar, dacă privim la deceniile de stagnare, e clar și cred că simțim cu toții că Republica Moldova merge în direcția bună.

Și la noi, în România, la fel, câteodată lucrurile au durat mai mult decât ne-am dorit, dar procesul a fost ireversibil și cei care au crezut că reformele nu vor reuși s-au înșelat, inclusiv în ceea ce privește reforma în justiție. Eu sunt convins că procesul de reformă în Republica Moldova va înainta, va fi încurajat și de negocierile de aderare la Uniunea Europeană, căci în fond, negocierile de aderare înseamnă un proces de modernizare reformare.

Ați menționat reforma în justiție. Aici credeți că Republica Moldova șchiopătează cel mai mult?

Și în România a fost la fel, rezistența cea mai mare este în ceea ce privește justiția, căci acolo sunt oameni, sunt forțe care nu vor ca reforma să reușească. Este inclusiv din partea celor care, poate, au încălcat legea în trecut și nu vor să dea socoteală, din partea celor suspectați de acte de corupție. Deci, aici este rezistență, acesta este un domeniu unde cred că e nevoie de multă atenție, dar cred că e și unul dintre domeniile cele mai importante și cele mai urgente fiindcă, dacă cetățeanul nu are încredere în actul de justiție, asta duce și la un nivel al investițiilor sub potențial.

Dacă investitorul nu știe că respectând regulile, nu i se poate întâmpla nimic rău, iar cel care încalcă legile țării e sancționat, atunci poate și un investitor se gândește de două ori înainte de a investi. Reforma justiției e importantă pentru încrederea oamenilor în stat, pentru dezvoltarea economică, pentru investiții.



La referendumul din 2024, privind integrarea europeană a Republicii Moldova, mai multe localități sau chiar regiuni, cum ar fi UTA Găgăuzia, care de altfel au primit investiții generoase din parte UE, au votat: Nu! Ce este de făcut pentru a reduce numărul euroscepticilor?

În acest sens, cred că statul Republica Moldova nu trebuie lăsat singur. Aici și Uniunea Europeană trebuie să facă mai mult. Una dintre deciziile noastre la nivel european și concluziile din ultimele luni este că implicarea Uniunii Europene în Republica Moldova nu trebuie să se limiteze doar la discuții cu autoritățile, e nevoie de contacte mai mari la nivel local, la nivel regional, la nivelul societății.

E nevoie de mai multe vizite în teritoriu și noi, ca reprezentanți ai Parlamentului European, alte instituții europene, Comisia Europeană, ne vom concentra pe prezența noastră la Chișinău pe viitor, și în regiuni din nordul, din sudul Republicii Moldova, pentru a informa oamenii.

Nu cred că îi vom convinge pe toți imediat că Uniunea Europeană înseamnă prosperitate, locuri de muncă, dezvoltare, modernizare, dar chiar și o mică parte convinși în primul an, și munca continuată, cred că va duce la o schimbare semnificativă pe termen lung.

Deci, și Uniunea Europeană trebuie să fie mai prezentă acolo să comunice oamenilor lucrurile bune pe care le face și să le spună că procesul de integrare europeană este bun pentru toți cetățenii Republicii Moldova, indiferent dacă trăiesc la sat sau la oraș, dacă sunt tineri sau vârstnici, indiferent de categoria socială, profesională și indiferent dacă vorbesc acasă limba română sau alte limbi.

Integrarea europeană îi sprijină pe toți, o școală modernizată cu fonduri europene, un spital construit cu fonduri europene, un drum modernizat aduce câștig de cauză tuturor cetățenilor Republicii Moldova.

Chiar în așa-numita regiune transnistreană, o mare parte din exporturi, peste 70%, aproape 80%, merg spre piața europeană. Acei producători din așa-numita regiune transnistreană nu ar avea piețe de desfacere dacă Republica Moldova nu ar avea un acord de asociere, liber schimb cu Uniunea. Au și ei de beneficiat.

Că să revenim la alegerile din România, vedem că treptat, cu fiecare scrutin, crește numărul secțiilor de votare deschise pe teritoriul Moldovei. România mizează pe votul moldovenilor care au și cetățenie română?

E firesc ca orice cetățean al Republicii Moldova, care este și cetățean român în același timp, să poată vota și, oriunde e nevoie de secții, statul român a deschis.

Alegerile prezidențiale din România din luna mai vor fi și pentru Republica Moldova foarte importante, la fel de importante ca alegerile parlamentare din toamnă, fiindcă avem și noi în România forțe extremiste, antieuropene, populiste, care doresc să țină România pe loc și să încetinească integrare europeană a României.

Aceste forțe politice au un candidat la alegerile prezidențiale, de acum au avut un candidat și la alegerile prezidențiale de anul trecut și obiectivul nostru, al oamenilor politici pro-europeni din România, este să oprim ascensiunea extremiștilor antieuropeni.

Așa cum în Republica Moldova i-ați avut pe Stoianoglo și Dodon, așa și în România a existat Georgescu la alegerile de anul trecut și există acest domn George Simion la alegerile de acum care, de altfel, are și interdicție de a călători în Republica Moldova și în Ucraina.

Sub nicio formă nu ar fi bine nici pentru România, nici pentru Republica Moldova, ca România să aleagă un președinte care ne-ar îndepărta.

E foarte important ca România să aibă un președinte pro-european și un președinte care să ajute în continuare Republica Moldova, cu tot ce poate România să se ofere. De aceea, e important ca cetățenii Republicii Moldova să înțeleagă miza acestor alegeri, să se prezinte la vot, să voteze un candidat proeuropean.

Candidatul partidului nostru, pe care îl reprezint, Partidul Național Liberal, domnul Crin Antonescu, este o garanție a continuării unei relații strânse între Republica Moldova și România.



Irina Boțu, IPN

📢 IPN este și pe Google News. Abonați-vă!