Republica Moldova nu are o alternativă viabilă în afara Uniunii Europene, afirmă vicepremierul Mihai Popșoi într-un interviu pentru IPN. Într-un context geopolitic tensionat, el subliniază importanța educației media, a gândirii critice și a sprijinului constant oferit de UE pentru consolidarea rezilienței statului și susținerea parcursului european.

 

IPN: Republica Moldova se află în continuare într-o situație și într-o zonă foarte complicată, fiind nevoită să își valorifice întregul potențial diplomatic pentru a obține sprijin politic, economic și de securitate. Credeți că, în acest moment, există suficientă înțelegere în societate în legătură cu acest lucru?

Mihai Popșoi: Cu siguranță, am văzut rezultatele referendumului – majoritatea cetățenilor noștri și-a exprimat năzuințele legitime de a face parte din marea familie europeană. E adevărat că au fost și mulți dintre cei care au văzut lucrurile altfel.

Din păcate, am fost și rămânem, din diverse motive, obiectul unui război informațional, al unui război hibrid, dar și al unui război în toată regula – cel pe care îl vedem, cu mare regret, în Ucraina.

Marea majoritate a cetățenilor înțelege că doar în sânul marii familii europene Republica Moldova își poate valorifica întregul potențial – economic, cultural și de securitate.

Timp de mai bine de 30 de ani, ne-am aflat în bătaia vântului. Am sperat constant că vom putea deveni parte a acestei familii din care deja fac parte prietenii noștri baltici, frații noștri din România. Atunci când cetățenii noștri merg în Uniunea Europeană, muncesc sau învață acolo, văd cu ochii lor diferențele. Doar cei care nu au fost niciodată acolo aleg, cu înverșunare, să închidă ochii în fața acestor realități – în fața diferențelor esențiale dintre nivelul de trai, confortul și siguranța oferite de Uniunea Europeană și orice alte alternative posibile. De fapt, dacă ne uităm pragmatic, după toate războaiele de agresiune ale Federației Ruse – împotriva Georgiei, Ucrainei și inclusiv a țării noastre – e clar că pentru Republica Moldova nu mai există altă alternativă viabilă.
 

„Suntem încrezători că tot mai mulți cetățeni vor sprijini acest parcurs”

Așadar, unicul vector strategic pentru o țară ca Republica Moldova este integrarea europeană. Suntem încrezători că tot mai mulți cetățeni vor sprijini acest parcurs, chiar dacă rezultatul referendumului a fost o victorie la limită. Pe măsură ce vom reuși să atragem tot mai multe resurse, să transformăm concret viața cetățenilor aici, acasă, sprijinul pentru integrarea europeană va crește inevitabil.

De fiecare dată, în momentele de criză, când țara noastră trece prin încercări grele, cine ne vine în ajutor? Uniunea Europeană! În timp ce dronele rusești survolează spațiul nostru aerian, UE oferă sprijin financiar pentru drumuri, spitale, școli și chiar pentru sectorul de apărare.

Sincer să fiu, sunt adesea stupefiat de realitatea în care trăim. Unii politicieni proruși aleg să ignore cu desăvârșire amenințările directe la adresa securității noastre. Cad drone în sudul țării, în Găgăuzia, iar ei se întrec în a se ascunde cu capul în nisip, afișând o ignoranță și o atitudine greu de explicat față de siguranța cetățenilor. Fiecare dintre noi, când vine vorba de copii, de sănătate, de viață, iarna îi îmbrăcăm bine, îi încălțăm corespunzător, îi hrănim cum trebuie, pentru a-i proteja. Atunci cum se explică faptul că, la nivelul întregii țări, unii politicieni ignoră cu atâta îndârjire o amenințare atât de evidentă – dronele cu explozibil care ne survolează cerul? 

IPN: Așa cum ați menționat și dumneavoastră, într-adevăr, Rusia duce de ceva vreme un război hibrid aici, în Republica Moldova – și, pe alocuri, chiar reușește. Mai ales prin instrumentele pe care le folosesc politicienii proruși, care îi fac jocul. Ce pot face autoritățile statului pentru a spori reziliența în fața acestor atacuri hibride?

Mihai Popșoi: Când vorbim despre încercările de a influența opinia publică, trebuie să recunoaștem influența meschină pe care o exercită Federația Rusă. Aceasta încearcă, prin diferite metode, să controleze spațiul informațional și, prin extensie, să manipuleze gândirea cetățenilor, astfel încât, în ultimă instanță, să le influențeze votul în favoarea politicienilor proruși.

Unicul remediu real este comunicarea deschisă, transparentă, dar și investițiile serioase în educație – în dezvoltarea gândirii critice, în cunoașterea istoriei noastre, atât a trecutului recent, cât și a celui mai îndepărtat. Pentru că, dacă privim cu atenție întreaga noastră istorie, precum și realitatea prezentă, vedem clar că doar în cadrul spațiului european putem beneficia de standarde moderne de viață. În schimb, în spațiul estic – cu regret – așa-numita „lume rusă” aduce doar distrugere și suferință. Și noi, ca popor, am trăit această realitate nu doar decenii, ci de-a lungul veacurilor.

Cetățenii noștri, de la mic la mare, trebuie să cunoască această istorie. Iar în prezent trebuie, de asemenea, să fim cât mai bine informați. Aș face aici o comparație simplă: în viața de zi cu zi, încercăm să ne hrănim cu produse proaspete, de calitate. Însă, când vine vorba de „alimentația informațională”, unii dintre cetățenii noștri continuă să consume informații din... să spunem așa, surse dubioase. Și cred că am fost suficient de diplomatic.

IPN: Este vorba, așadar, despre educația mediatică, care, din păcate, încă lipsește aproape cu desăvârșire în țara noastră…

Mihai Popșoi: Exact. Este responsabilitatea noastră comună – a clasei politice, a societății civile, a jurnaliștilor și a cetățenilor – să depunem un efort minim, dar esențial, pentru a face diferența între o instituție de presă credibilă și o sursă dubioasă. Așa cum nu le-am da copiilor noștri produse de origine incertă sau cu reputație îndoielnică, tot așa ar trebui să procedăm și cu informația. Din păcate, unii dintre cetățenii noștri, ani la rând, au fost prizonieri ai unor surse de propagandă – surse care nu le doresc binele, care au un singur scop: să submineze suveranitatea, integritatea și independența Republicii Moldova, să ne abată de la parcursul nostru european și să promoveze o agendă străină interesului național.

De aceea, este esențial să încurajăm gândirea critică, dezbaterea publică sănătoasă, informarea din mai multe surse, astfel încât fiecare cetățean să-și poată forma propria opinie. Este important să identificăm sursele autentice, și nu diverși „vorbitori” care, de cele mai multe ori, vin cu o agendă ascunsă.

Trebuie să cultivăm acest spirit civic și gândirea critică încă de pe băncile școlii – lucru care deja se întâmplă într-o oarecare măsură, dar care are nevoie de o extindere semnificativă, inclusiv în spațiul public. Este o responsabilitate comună. Pentru că, dacă ne așteptăm ca totul să vină doar de la politicieni, nu vom ajunge departe.
 

„Această schimbare de mentalitate nu se face peste noapte”

IPN: Dacă tot am vorbit despre surse dubioase, dezinformare și propagandă, putem aduce în discuție un subiect care a fost ținta unor astfel de campanii mediatice: criza energetică. Autoritățile au fost nevoite să facă mai multe declarații publice pentru a lămuri situația, pentru ca oamenii de rând să înțeleagă mai bine ce se întâmplă. Credeți că s-a făcut suficientă lumină asupra acestui subiect?

Mihai Popșoi: Când vine vorba de comunicare, probabil niciodată nu este suficient. Însă pot spune cu certitudine că toți colegii mei – din Guvern, din Parlament, din Președinție – am depus eforturi maxime pentru a explica cât se poate de clar și transparent realitatea așa cum este ea. În același timp, am explicat și acțiunile întreprinse și soluțiile identificate.

Datorită colaborării strânse cu Uniunea Europeană, criza energetică – așa cum s-a întâmplat și cu alte crize anterioare – a fost gestionată eficient. Sprijinul partenerilor noștri internaționali, dar și viziunea clară a Guvernului, însoțită de intervenții prompte, au fost decisive.

Această criză, cauzată în mod clar de Federația Rusă prin întreruperea livrărilor de gaze, inclusiv către regiunea din stânga Nistrului, a demonstrat că există soluții alternative. Lucruri pe care le-am spus și atunci, iar acum ele s-au adeverit: există surse și rute alternative de aprovizionare. Din păcate, unii politicieni proruși au încercat să denatureze adevărul, să mute responsabilitatea pe umerii autorităților din Republica Moldova, când era clar pentru toată lumea de unde provenea gazul și cine a decis să-l întrerupă.

Faptul că Uniunea Europeană a venit cu un sprijin substanțial – atât pentru malul drept, cât și pentru cel stâng al Nistrului – a demonstrat, încă o dată, cine sunt adevărații noștri parteneri, cine ne vrea binele. În același timp, s-a văzut și cine încearcă cu orice preț să destabilizeze țara, să alimenteze frica, ura și suspiciunile între cetățeni.

UE a demonstrat că este un prieten de încredere, chiar și pentru locuitorii din regiunea transnistreană – marea lor majoritate cetățeni cu acte în regulă ai Republicii Moldova. Până și cei mai convinși proruși, care au stat în frig cu copiii lor mici, abandonați o lună întreagă de Federația Rusă, și-au pus întrebări când au văzut că UE, prin intermediul autorităților de la Chișinău, a oferit un sprijin concret. S-a văzut clar cine sunt prietenii și cine sunt cei care doar pretind că ne sunt aliați.

Acest sprijin se reflectă nu doar în depășirea crizei energetice, ci și în investiții reale în școli, spitale, drumuri – prin proiecte precum Satul European. Uniunea Europeană a fost și rămâne alături de Republica Moldova.

În schimb, Federația Rusă continuă un război barbar împotriva prietenilor noștri ucraineni, iar noi resimțim consecințele. Nu doar prin dronele care survolează spațiul nostru aerian și uneori chiar cad în apropierea locuințelor cetățenilor, dar și prin impactul economic – inflația, crizele energetice – toate sunt efecte directe ale agresiunii rusești.

Din păcate, anumiți cetățeni – influențați de politicieni proruși și de surse mediatice dubioase, susținute din exterior – trăiesc într-o realitate paralelă. E încă mult de muncă pentru a-i convinge, deși majoritatea sunt oameni de bună-credință. Doar că, timp de 30 de ani, au fost lăsați pradă propagandei, conștient și sistematic.

Această schimbare de mentalitate nu se face peste noapte. Este nevoie de timp, de răbdare și de o implicare activă a tuturor – politicieni, lideri locali, mass-media și societate civilă – pentru a construi o societate informată, rezilientă și orientată ferm spre valorile europene.

IPN: Cum sunt apreciate progresele Republicii Moldova în exterior acum și care sunt verigile slabe?

Mihai Popșoi: Toate țările Uniunii Europene, fără excepție, apreciază enorm eforturile depuse de Republica Moldova în ultimii ani pentru a avansa pe calea integrării europene. Totuși, este evident că justiția rămâne veriga slabă. Nu ascundem acest lucru și nici nu ne-am dorit vreodată să o facem. Suntem transparenți în privința dificultăților cu care ne confruntăm.

Au existat succese importante – mulți dintre judecătorii și procurorii corupți nu mai sunt în sistem. Cu toate acestea, mai rămân unii care sabotează procesele de evaluare externă și de curățare a sistemului. Avem un mare deficit de condamnări, iar cetățenii ne spun acest lucru direct. Este unul dintre principalele reproșuri la adresa guvernării, atât în campania prezidențială, cât și în cea pentru referendum.

Noi le auzim și suntem încrezători că lucrurile se vor îmbunătăți – în justiție, în procuratură. Rezultatele de până acum ne obligă să intervenim mai hotărât. Cetățenii trebuie să vadă dreptate, condamnări acolo unde e cazul, nu scuze și eschivări.

În paralel, una dintre cele mai mari realizări ale noastre este consolidarea rezilienței statului. Ca societate, am devenit mai puternici, mai rezilienți, mai ales în ce privește securitatea energetică. Ne-am diversificat sursele de energie și nu mai suntem la cheremul Kremlinului. Am întărit securitatea informațională și cea cibernetică – domenii esențiale astăzi. Am făcut progrese și în controlul spațiului aerian.

Desigur, mai avem de lucru – nu avem încă toată capacitatea și echipamentele necesare pentru a elimina amenințările, care, din păcate, continuă să apară cu o regularitate îngrijorătoare. Numai un politician care nu are nimic în comun cu interesul național poate ignora aceste pericole sau încearcă să le minimalizeze.

Transformările pe care le apreciază partenerii noștri europeni sunt exact cele apreciate și de cetățenii Republicii Moldova: mai multă securitate, mai multe investiții în sate și orașe prin proiectul „Satul European”, sprijin direct pentru familii prin subvenții în facturi. Nici nu vreau să-mi imaginez ce s-ar fi întâmplat dacă nu ar fi existat acest sprijin colosal din partea Uniunii Europene pentru a atenua șantajul energetic exercitat de Federația Rusă.

Știm că avem de muncit în continuare – reformele cer timp, instituțiile trebuie consolidate, economia trebuie să devină mai competitivă. Dar lucrăm zi de zi pentru a le oferi cetățenilor siguranță, demnitate și o perspectivă europeană.

„Ne dorim în a doua parte a acestui an să deschidem primele capitole de negocieri”

IPN: Știm că toți jurnaliștii vă întreabă același lucru: când va adera Republica Moldova la Uniunea Europeană? Și dacă se va întâmpla acest lucru până în 2030, cum au afirmat autoritățile? Nu cerem o dată exactă, ci vă întrebăm altfel: care este capacitatea noastră în acest moment?

Mihai Popșoi: Capacitatea noastră este una bună și în continuă creștere – ceea ce este extrem de important. Toți partenerii noștri europeni, fără excepție, ne sprijină în procesul de consolidare instituțională, în pregătirea pentru armonizarea legislației și negocierea celor 33 de capitole de aderare.

Ne dorim ca în a doua parte a acestui an, în timpul președinției poloneze, să deschidem primele capitole de negocieri. Tocmai am discutat acest lucru cu ministrul de externe al Poloniei, Radosław Sikorski. La fel, omologul meu din Danemarca – țară care va prelua președinția în semestrul al doilea – a confirmat sprijinul lor.

Totul depinde de capacitatea noastră de a livra reformele. Și noi muncim pentru a demonstra această capacitate. Obiectivul nostru este clar: vrem să încheiem negocierile până în 2029, pentru a putea adera în 2029 sau 2030. Suntem ambițioși, dar și realiști. Preferăm să promitem mai puțin și să livrăm mai mult – acesta este principiul nostru de la început.

Știm că există domenii unde armonizarea legislației trenează, dar, prin sporirea capacităților instituționale, vom accelera procesul. Avem sprijin european, dar – cum bine se spune – mai întâi trebuie să ne ajutăm noi înșine. Și asta facem zi de zi, în ministere, în Parlament, la Președinție, în administrațiile locale.

Critica constructivă este binevenită – ne ajută să îmbunătățim. Dar este important și să apreciem unde lucrurile se schimbă în bine. Nu trebuie să cădem pradă propagandei sau manipulărilor perfide. Nu putem accepta ca războiul să nu fie numit război, ca suferința să nu fie recunoscută.

IPN: Ce înseamnă Uniunea Europeană pentru o țară ca Republica Moldova?

Mihai Popșoi: Pentru Republica Moldova, Uniunea Europeană înseamnă oportunitate economică, locuri de muncă stabile și bine plătite, demnitate, servicii de calitate – în educație, sănătate, administrație. Tot ceea ce înseamnă o viață sigură și prosperă, așa cum o vedem în Franța, Germania, Olanda sau Polonia: infrastructură modernă, apă potabilă, iluminat stradal, servicii cadastrale eficiente, drumuri bune, siguranță în viața de zi cu zi.

Uniunea Europeană este garanția unei vieți decente pentru cetățeni. Nu este perfectă – nicio familie nu este – dar este o comunitate de valori, solidaritate și responsabilitate reciprocă.

Cu o populație de aproape jumătate de miliard și o putere de cumpărare enormă, Uniunea Europeană este cel mai puternic motor economic al lumii, iar aderarea noastră la această familie înseamnă prosperitate și securitate.

Sunt încrezător că tot mai mulți cetățeni vor contribui la acest efort. Suntem europeni – acum trebuie doar să ne legalizăm acest statut prin aderarea oficială. Le mulțumesc tuturor celor care au susținut acest drum.